Etichetă: virginia costeschi

Shakespeare decodat

Iată o carte mult mai bine scrisă decât Codul lui da Vinci, chiar mai voluminoasă, cu mult mai amuzantă şi mai antrenantă şi cu foarte puţine episoade stângace. Jennifer Lee Carrell, care are diplome de engleză şi de literatură de la Harvard, Oxford şi Stanford, se distrează de minune în romanul ei de debut, Codul Shakespeare, o lucrare consistentă de mare erudiţie, ambalată în forma unei aventuri desfăşurate într-un ritm accelerat și tradusă în România la editura Rao.

Continue Reading
Ce poți face din dragoste de carte

Când Hanna Heath, specialist în conservarea manuscriselor, atinge prima oară Codexul evreiesc vechi de secole cunoscut drept Hagada din Sarajevo, simte o senzaţie „stranie şi puternică, ceva „între frecarea unui cablu electric şi mângâierea capului unui nou-născut. Manuscrisul este mic, legăturile roase şi prăfuite, însă iluminările sale generoase – miniaturile „aşa cum erau interpretate în Midrash, create „într-un timp în care majoritatea evreilor considerau arta figurativă o încălcare a poruncilor – sunt uimitoare. E vara lui 1996, în Sarajevo, iar Hanna a fost chemată să examineze cartea înainte ca aceasta să fie expusă. În timpul examinării manuscrisului, Hanna descoperă fragmentul unei aripi de insectă şi un fir de păr alb, pe care le pune în plic pentru analiză. Aceste indicii şi alte ciudăţenii – unde sunt închizătorile cărţii – sunt subiectele de pornire ale celui de-al treilea roman panoramic al lui Geraldine Brooks, Oamenii cărţii.

Continue Reading
Un erou minunat, imbecil şi supraponderal

Un ghid pentru supravieţuire onorabilă, în caz că eşti gras, ghinionist şi părăsit de iubirea vieţii tale: cartea Știri de acasă, de Annie Proulx. După începutul tern te aştepţi la o carte duioasă, plată, care să te lase la final cu senzaţia că Annie Proulx a mai descoperit un argument patetic în sprijinul panseului pesimist că viaţa asta e o mare porcărie. Lucrurile încep să se mişte frumos după primul capitol şi vă asigur că până la pagina 100 îl veţi adora pe Quoyle, atipicul personaj principal. Nu se înscrie în nici un tipar de bestseller, nu are şi nici nu îşi doreşte calităţile excepţionale ale unui model de succes. Dar e foarte prezent, e viu, îl simţi alături şi uneori ai vrea chiar să îi poţi spune câteva vorbe care să-i mai potolească zbaterile interioare.

Continue Reading
Back to top