La numai trei luni de la apariția în Marea Britanie, iese de sub tipar și ediția în limba română a celui mai recent roman al lui David Lodge: Bărbatul făcut din bucăți – portretul unui om sfâșiat de contradicții pe cât de stranii, pe atât de profund umane: H.G. Wells, scriitorul vizionar care a pus bazele literaturii science-fiction. Țintuit la pat de un cancer în fază terminală în casa lui din Regent’s Park, scriitorul de 78 de ani își rememorează întreaga viață, întrebându-se dacă aceasta a fost un succes sau un eșec. Lodge schițează cu veridicitate și naturalețe inegalabile copilăria și adolescența lui H.G. Wells în sânul unei familii care nu-i înțelege aspirațiile, începuturile carierei sale scriitoricești pline de succes, care îl propulsează în cele mai înalte cercuri literare și politice, dar și viața sa amoroasă tumultuoasă, marcată de cele două căsnicii și de numeroasele sale legături extraconjugale.
O nouă traducere din opera laureatei Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2007, Doris Lessing: Mitra (The Cleft) – un scenariu halucinant despre cum ar fi putut să arate lumea dacă ar fi fost populată în întregime numai de femei și, mai ales, a haosului creat atunci când, din senin, fără nici o explicație, s-a născut primul bărbat. Mitra (The Cleft, 2007) este o cronică fictivă a evenimentelor care au dus la facerea lumii, compusă din frânturile de informații pe care le are la dispoziție un istoric din epoca romană. Avem de‑a face, prin urmare, cu două epoci apuse, însă din întrebările pe care și le pun personajele, ni se sugerează, cu blândă ironie, că s-ar putea să nu fim foarte departe nici în ziua de azi. Claritatea și simplitatea expunerilor obligă cititorul să revadă lucrurile într-o formă redusă la esențial, în special în privința relațiilor dintre bărbați și femei, dar fără să ocolească marile teme și temeri ale oamenilor – vina, riscul, violența, răzbunarea, curiozitatea, încrederea; capacitatea de-a ne dori lucruri diferite, schimbarea sau, dimpotrivă, înclinația de-a ne lăsa angrenați într-un sistem, într-un stil de viață care doar pare să dureze o veșnicie.
Regina roșie – al doilea roman din ciclul dedicat Războiului celor Două Roze, este o carte ce îmbogățește galeria de femei puternice și influențe creată de Philippa Gregory cu o figură emblematică pentru istoria Angliei: lady Margaret Beaufort, femeia ale cărei ambiție, inteligență și curaj au dus la întemeierea dinastiei Tudor. Romanul urmărește cu fidelitate destinul ei schimbător și transformarea sa uluitoare dintr-o copilă inocentă și pioasă de nouă ani, silită să se supună fără proteste dorințelor familiei pentru a încheia o căsătorie lipsită de iubire, într-o curteană abilă și hotărâtă. Ea nu se dă în lături de la cele mai primejdioase uneltiri, de la cele mai îndoielnice alianțe sau cele mai avantajoase căsătorii pentru a-și vedea împlinit visul cel mai fierbinte: acela de a-și vedea fiul pe tronul Angliei. Dintre romanele Philippei Gregory au mai aparut in traducere: Regina albă, Moștenirea Boleyn și Surorile Boleyn.