Cum ar fi să citeşti trei variante ale aceluiaşi roman? Să ai acces în culisele unui atelier creativ interior, aparţinând unuia dintre cei mai mari scriitori italieni, să observi cum filtrează trăsăturile personajelor, cum selectează tipologiile umane şi frământările memorabile? Actuala traducere a romanului Cei doi prieteni reuneşte manuscrisele „rătăcite“ de Alberto Moravia într-o valiză. Cititorul va fi captivat de adâncimea psihologică a scriiturii, de perspectivele diferite prin care dramele umane şi răspunsurile categorice se diluează.
Când ai în faţă mai multe variante ale unui roman, ai tendinţa de a compara modul în care un autor a drămuit amănuntele psihologice, acţiunile şi replicile, ignorând existenţa unui deznodământ clar. Având la dispoziţie trei variante, nerăbdarea cititorului este redusă, iar finalul este doar o poartă spre un eveniment repetitiv, reflectat diferit, de fiecare dată. Tensiunea se împrăştie în sala plină de oglinzile imaginaţiei, dramele ajungând să fie doar nişte interpretări subiective, relative.
Alberto Moravia face parte din categoria artiştilor interesaţi să redea extremele societăţii italiene postbelice. Aceste extreme erau simbolizate prin două tipologii umane – fantele provenit dintr-o burghezie libertină şi intelectualul sărac, plin de idealuri comuniste. Italia cămăruţelor mizere, în care zac frustrările unor intelectuali rataţi şi căzuţi în capcana polemicilor sterile întâlneşte o Italie prosperă, plină de simpatii fasciste, negate după război.
Cine sunt cei doi prieteni? Care este intelectualul comunist şi cine interpretează rolul burghezului seducător? Alberto Moravia ne răspunde încă de la primele pagini, dedicate unor portrete conturate pentru a reprezenta două caractere opuse. Sergio este activistul zelos, omul de litere pierdut în subsolul gazetăriei, prea temător pentru a scrie romanul vieţii sale. Este plin de resentimente şi este ros de vechiul complex de inferioritate. Amicul său, Maurizio, este mondenul fără griji. Moravurile îi sunt lejere şi nu are scrupule când vine vorba de ironizarea unor idealuri, ele sunt doar medicamentele sufleteşti inventate pentru Sergio. Maurizio este generos şi nonşalant, nu este vehement când lansează verdicte sociale, aşa cum este Sergio. Totuşi, Alberto Moravia îl cruţă şi nu îl transformă într-un bogătaş ghiftuit şi dispreţuitor. Dimpotrivă, nevoia de putere este dată la o parte de generozitatea şi de seninătatea celui ferit de lipsuri.
Maurizio are tot ce-i lipseşte lui Sergio, cel puţin aşa este văzut de prietenul comunist. Sergio nu-l poate privi nepăsător pe Maurizio cum se lăfăie în plăceri galante. Ştie că-n adâncul său Maurizio ascunde repulsia faţă de vecinii bogaţi şi corupti, aşa că a hotărât să-i vândă beneficiile ideologiei comuniste. Dacă Sergio îşi va găsi prozeliţi în lumea lui Maurizio, va depăşi complexul de inferioritate. Maurizio îi ghiceste intenţia şi îi propune lui Sergio un troc indecent – să i-o cedeze pe Nella, logodnica sa, pentru o noapte, în schimbul adeziunii.
„Simţeam, cine ştie de ce, că Maurizio era exact persoana care, în lumea strâmtă şi întunecată în care mă mişcam, concentra şi personifica în mod fizic lucrurile împotriva cărora trebuia să lupt. Mai bine zis, poate rivalitatea mea umana şi misterioasă cu Maurizio era cea care mă făcea să gândesc astfel; dar nu vom putea şti niciodată ce a fost mai întâi: idealul sau umanul, de altfel problema mă interesează prea puţin, simţeam asta foarte puternic şi îmi era de ajuns“.
Fiecare variantă-n parte devine o perspectivă asupra dilemelor din mintea lui Sergio. Dacă în primul manuscris autorul este absorbit de migala portretelor psihologice, în al doilea manuscris îşi forţează personajele să ia parte la conflicte acutizate şi la decizii pline de replici incisive. Al treilea manuscris este autobiografia de unui intelectual deznădăjduit. Este mărturisirea lui Sergio, care vrea să renunţe la eticheta de intelectual apatic, numindu-se comunist.
Alberto Moravia tratează dramele personale printr-un umor amar. Cei doi prieteni ascunde mesaje puternice despre fanatismul politic, dezumanizare şi demnitate. După ce ai citit măcar o carte scrisă de Alberto Moravia, îl vei include în lista autorilor preferaţi. Abilitatea scriitorului de a inventa un final surprinzător conduce la dependenţă literară.
Adriana Gionea – Townportal, pentru BookMag. Imaginea scriitorului, preluată din salamboblog.com.