Avem un zoo! este o carte despre inspiraţie, pasiune şi compasiune, despre curaj, puterea de a o lua de la zero, de a investi în afaceri care poate par descurajante la primul contact. Este o carte despre iubire, despre iubirea pentru animale, dar şi despre iubirea pentru şi dintre oameni. Este o carte despre familie şi despre motoarele pe care le pornesc uneori fraţii, fiii, mamele, soţiile. Este o carte completă, bazată pe un fapt real, scrisă într-un stil mai degrabă jurnalistic decât într-unul poetic.
Poezia sălăşluişte însă dincolo de cuvintele lui Benjamin Mee. Este o carte după care s-a făcut şi un film, cu Matt Damon şi Scarlett Johannsson în rolurile principale. Este o carte despre o grădină zoologică existentă în realitate, dar şi despre visele îngropate şi resuscitate din umbra ei.
Benjamin Mee avea o familie fericită. Britanici de origine, trăiau în Franţa, duceau o viaţă lină, erau tineri, copiii creşteau liberi. Ceva trebuia să strice acest paradis şi acel lucru a fost boala. O boală grea, fără milă, care aduce gânduri finale şi planuri urgente de îmbunătăţit traiul, atât cât ar mai fi el pe pământul acesta. Şi soluţia apare sub forma unei grădini zoologice părăginite din Anglia, care adăposteşte 200 de animale pe care însă nu le mai vizitează nimeni. Totul e învechit acolo, prăfuit, acele locuri nu mai au şanse reale de reabilitare decât dacă se găseşte cineva dispus să le dea o şansă sufletească, dar mai ales una financiară.
Şi iată că şansa vine, reciprocă, de salvare pentru ambele părţi ale acestui război cu supravieţuirea. Mee cumpără grădina zoologică pentru ca soţia lui să aibă o ocupaţie plăcută, în care să se implice, iar odraslele sale să-şi trăiască spectaculos copilăria, ca puţini alţi copii din lume. Iar grădina zoologică se vindecă, treptat-treptat, cu dragoste şi sacrificii, devenind un exemplu de antreprenoriat, dar luînd în acelaşi timp forma unei inimi mari, populate cu tigri, jaguari şi păsări flamingo. La început, noii proprietari nu ştiu mare lucru despre locatarii de la Zoo. Dar ce zic eu „mare lucru“? De fapt, nu ştiu nimic. Iar primele întîlniri de îndeaproape cu fiarele de la Zoo Dartmoor sunt şocante, un strop violente, un strop duioase, pline de iluminare, pline de decizii, pe alocuri dureroase. Exact aşa cum este, de cele mai multe, şi cunoaşterea.
Povestea întoarcerii la viaţă a unei grădini zoologice uitate este, de fapt, povestea vieţii înseşi. Cu cîştiguri şi pierderi, cu victorii şi eşecuri, cu distracţie şi cu momente tensionate. Aşa cum o spune Benjamin Mee – Avem un zoo! (în original We Bought a Zoo) – pare foarte simplu. Cum alţii cumpără un buchet de flori sau o mică bijuterie şi le oferă cuiva drag, aşa şi el a cumpărat o grădină zoologică.
În plus, dacă aveţi chef de jaguarul Sovereign – copilul-problemă de la Dartmoor -, de Zak, lupul cu tendinţe de tiran, de Ronnie, tapirul drăgăstos sau de Solomon, leul cu o pasiune pentru traseul local de golf, acum e momentul să intraţi nestingheriţi în lumea lor, căci ei sunt eroii fireşti ai acestei istorii despre oameni de nădejde şi animale spectaculoase.
Cartea aceasta este un sprijin solid dacă vrei să devii mai bun, mai apropiat de ai tăi, dar şi de valori şi suflete de care nu bănuiai că vei fi apropiat vreodată. Şi o privire largă şi dezgheţată asupra posibilităţilor care ne bat în geam şi pe care ar trebui să le chemăm mai des şi mai inimos înăuntru.