Charlotte, protagonista cărții Luxomania, este o publicitară care ajunge în lumea luxului. Până aici nimic rău, poate părea chiar un pas înainte. Lucrează într-un magazin vestit, Montezzo, aflat pe celebra Rue de Faubourg Saint-Honoré din Paris. Ce-și poate dori mai mult decât o atmosferă selectă, în care să fie înconjurată de haine frumoase și scumpe, de parfumuri alese și de bijuterii inaccesibile vulgului?
Păi să vedem…De la concepte, idei, creație ajunge la supunere, respectarea regulamentului, un protocol rigid și un vestiar împuțit, pe care îl împarte cu o faună amuzantă. De la libertatea de gândire și mișcare devine sclava programului fix, a uniformei la început sordide, a unei șefe înțepenite, care adaugă clișee motivaționale fiecărui mesaj. 
Trece de la viața boemă la realismul crunt (mi-ar fi plăcut să scriu magic :), în care își drămuiește fiecare bănuț și devine expertă în alegerea celor mai ieftine mâncăruri semipreparate. Bonusul tuturor acestor noi atribute ale vieții ei: clientela pestriță și snoabă a magazinului Montezzo. De neprețuit!
Vi se pare vreo fericire? Nu e, și nici nu vine prea curând această fericire. Charlotte are mici probleme de adaptare, dar ele țin până în clipa în care își dă seama că puțină psihologie și câteva tactici publicitare asezonate cu mici trucuri înșelătoare o ajută să câștige clientelă și să își creeze, precum colega ei Tatiana, o agendă plină cu nume, măsuri, preferințe. Tatiana e un personaj puternic tocmai prin faptul că își exhibă cu aceeași naturalețe cel mai îndrăzneț vis (acela de a lucra cu Vladimir Putin), dar și complexele legate de siluetă, care nu-i permit să intre în hainele filiforme pe care le vinde.
În Luxomania, lumea celor bogați e strălucitoare, e adevărat. Dar analizată de foarte aproape e superficială, găunoasă, penibilă, chiar tristă și demnă de cea mai sinceră compasiune. Cele mai multe femei care intră la Montezzo nu caută neapărat să fie la modă, ci să își exerseze puterea, să își aline singurătatea sau să găsească un rost frivol trecerii timpului. Acestei lumi nu-i putem contesta strălucirea, dar toate celelalte atribute sunt atât de fragile și de relative… Bogații devin mici marionete pe scena decorată de marile branduri de lux, sunt invitații permanenți ai unui festin gurmand, nu neapărat sănătos și nu neapărat de bun gust. Însă probabil că o dată intrat în lumea aceasta, trebuie să respecți regulile, după cum amar observă și protagonista noastră. Charlotte nu știe, după patru ani petrecuți la Montezzo, dacă viitorul ei poate fi mai bun în altă parte. Și nu e sigură dacă merită să caute, deși o viață profesională închinată luxului nu e chiar cel mai fericit scenariu posibil pentru ea. Dar știți cum se spune în popor, speranța moare ultima…