O autobiografie care debutează cu fraza „Viaţa mea este povestea unei realizări de sine a inconştientului“ va spune foarte puţin despre evenimentele exterioare ale celui care interpretează şi nu mărturiseşte, şi mult mai mult despre viaţa lăuntrică deosebit de puternică şi consistentă a lui C.G. Jung.
Volumul Amintiri, vise, reflecţii, consemnat şi editat de Aniela Jaffé, colaboratoare apropiată a lui Jung, este mai puţin autobiografie, şi mai mult o carte complexă despre psihologie, vise, controverse şi dialoguri cu direcţiile în 
psihologie şi psihoterapie ale momentului. Este, în acelaşi timp, o altă modalitate de a trece prin călătoriile pe care le facem, din perspectiva psihologiilor diferite ale locuitorilor altor continente, analizând spiritualitatea, cutumele, şi mai puţin locul.
Cu un scepticism păstrat până la finalul proiectului, acela de a-şi povesti viaţa, Jung îşi începe viaţa şi istorisirea pe malul Rinului, în casa parohială, unde îl are ca prim obiect de analiză pe tatăl său, preot, încercat şi absorbit, în concepţia lui Jung, de îndoielile şi cutumele religioase. „Lumea mare“, după cum o denumeşte, a oamenilor bogaţi, cu mult mai influenţi decât mica familie a unui preot de ţară, este descoperită odată cu intrarea la liceul din Basel. De aici începe interesul său pentru ştiinţă şi filozofie, pe care le caută mai întâi în biblioteca modestă a tatei.
Aproape toate evenimentele majore ale vieţii stau sub semnul viselor, pe care le trăieşte la o altă cotă şi pe care le priveşte drept forme deosebit de reale. Alegerea studiilor universitare, a ştiinţelor în detrimentul filozofiei, este motivată de două vise nocturne care îl aduc la convingerea că trebuie să înţeleagă şi să explice tainele lumii. Mai apoi, familia însăşi este înconjurată de întâmplări bizare povestite într-un registru fără urmă de îndoială. Volumul Septem Sermones as Mortuos debutează cu o frază („Ne întoarcem de la Ierusalim, unde n-am găsit ce-am căutat“) pe care o auzise în casa părinţilor, în momentul în care casa le este invadată de spirite. Corul de spirite este urmat de întâmplări ciudate, ruperea cuţitului în sertar sau fisurarea mesei.
Prietenia, schimbul de scrisroi şi, mai apoi, ruperea totală de Freud acoperă o parte consistentă din carte. Călătoria de şase săptămâni pe care o fac Jung şi Freud în America, timp în care îşi povestesc şi îşi interpretează reciproc visele, este urmată de îndepărtarea lui Jung de Freud odată cu volumul Transformări şi simboluri ale libidoului, odată cu propriile concepţii despre incest, libido. În acelaşi timp, Jung refuză să accepte că toate afecţiunile se rezumă la conceptul de sexualitate.
Deosebit de interesante şi intrigante sunt relatările călătoriilor pe care le face în alte continente. Atacul asupra propriei conştiinţe europene de către lumea africană, analiza concepteleor de bine şi rău la triburile africane, problema morală aşa cum o vede în Orient sunt pagini pe care le citeşti uimit şi covârşit de înţelegerea altei lumi.
Cu siguranţă una dintre cele mai complexe cărţi pe care le puteţi citi, în care plictisul, nevoia de a citi alte subiecte nu vă vor atinge. O carte care vă trezeşte întrebări, obiecţii şi nesiguanţă indiferent dacă aţi citit sau nu opera lui Jung.