L-am descoperit pe Henri Michaux prin intermediul jurnalului de călătorie Un barbar în Asia. Tot un astfel de jurnal poate fi considerat şi volumul Călătorie în Marea Garabanie, deşi ţinuturile străbătute, locuitorii şi cutumele sunt inventate. Marea Garabanie rămâne doar în mintea lui Michaux, asemenea unui compendiu fictiv de ciudăţenii şi obiceiuri la graniţa fanteziei cu absurdul. Unii spun că Marea Garabanie nu este altceva decât produsul unei imaginaţii aflate sub acţiunea drogurilor halucinogene, cunoscute fiind plăcerile vinovate consumate de Michaux. Dar criticii nu cred în viciile despre care se tot spune ca pot stimula capacitatea de a fantasma, considerându-l pe Michaux un vizionar al avangardei, un profet al creativităţii dezlănţuite.
Dacă nu eşti obişnuit cu fantezia lui Michaux, Călătorie în Marea Garabanie ţi se va părea născocirea unui smintit, care întoarce lumea pe dos, bătându-şi joc de 
trăsăturile umane. În schimb, cei pasionaţi de scriitura unor artişti revoluţionari ai secolului trecut, precum Tzara, Breton sau Ionesco, vor considera toate relatările ieșite din comun drept un experiment indispensabil eliberării creative. Michaux nu are limite când inventează popoare, tradiţii şi obiceiuri bizare. Rezultatul? Un colaj hilar, plin de aluzii, simboluri şi metafore.
Nu vom afla mare lucru despre localizarea Marii Garabanii şi nici despre geografia ţinutului. În schimb, despre locuitori vom avea multe detalii, care mai de care mai sfidătoare la adresa raţionalului. Chiar şi denumirile acestora sunt nişte semne ale unui artist căruia îi place să-şi bată joc de aşteptările cititorului ghidat dupa realism si logica infailibilă. Hacii, emanglonii, aravii, omobulii sau palanii sunt câteva dintre popoarele care vor gravita bezmetic în jurul unei lumi suprarealiste (deşi Michaux evită încadrarea în vreun curent literar). Au superstiţii stranii, fobii nemaiauzite sau ritualuri ce-i transformă în maeştrii umorului negru.
În lumea creată de Henri Michaux, comicul, grotescul, caricatura şi oniricul descriu o călătorie spre umanitatea paralela, unde fiecare trăsătură firească este deformată de jocurile verbale şi capriciile unui artist ghiduş, gata să încalce orice regulă a legăturii dintre literatură şi lumea obiectivă. Pentru el, arta nu pleacă de la o realitate precisă, ci este oglinda ludică unde toate formele capătă nişte contururi halucinante, topite sub dictatura creativităţii nesăbuite.
Michaux a fost un inovator al cuvântului şi al prozei, un magician al exotismului în plan imaginar, inventând lumi îndepărtate la care au putut ajunge numai cititorii hotărâţi să lase convenţionalul pentru câteva ore de lectură. Volumul apărut la Editura Paralela 45 include, pe lângă traducere, şi varianta în limba lui Michaux, făcând parte din Colecţia Gemini, dedicată ediţiilor bilingve.