Nutriționiștii noștri, Prof. Dr. George Puia Negulescu, Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi și Dr. Șerban Puia Negulescu, au mai descoperit un ghid de nutriție pentru omul modern. Chiar dacă veți găsi unele informații grave și sugestii de măsuri radicale, e important să adaptați totul la stilul dvs. de viață și la modul în care vă vedeți în viitor starea de sănătate.
În apărarea mâncării este un nou bestseller al lui Michael Pollan, carte apărută ca răspuns la întrebările cititorilor, după ce a publicat, în 2006, Dilema omnivorului. Încă din capitolul introductiv mintea ageră și ochiul său critic dezvăluie clar, fără urmă de îndoială, miza cărții sale: „Hrăniți-vă cu mâncare. Nu exagerați. În special cu plante“. Trei fraze scurte, concise și lipsite de echivoc.
Întrebările cititorilor au oscilat între Ce să mâncăm? sau Ce ar trebui să mâncăm? Răspunsul este la fel concis: „Pentru că suntem omnivori putem mânca tot ce ne oferă natura, cât mai variat și cât mai aproape de bucătăria tradițională specifică zonei în care trăim“. 
Ceea ce consumăm noi azi nu mai repezintă mâncare în adevăratul sens al termenului, iar felul în care mâncăm în fața știrilor de la emisunea TV de seară, nu mai are nici o legătură cu sensul tradițional al mesei. Când masa era luată împreună cu familia, actul de a mânca era unul social, cultural și în cele din urmă biologic (satisfacerea necesităților nutritive).
În supermarketuri, în locul produselor clasice neprelucrate sau alături de ele (ouă, cereale integrale, carne macră etc.) au apărut alimente-nutrienți cu cod de bare și compoziții chimice descrise detaliat, purtând denumiri pe care nu le înțelegem: acizi polinesaturați sau mononesaturați, carbohidrați, polifenoli, fibră, aminoacizi, flavone, carotenoizi, probiotice, produși fitochimici etc.
Epoca bucătăriei clasice a fost înlocuită cu cea a consumismului și a nutriționismului. Depinde doar de noi dacă vom ști să alegem și să ne întoarcem la ceea ce au mâncat părinții sau, și mai bine, bunicii noștri.
Autorul face câteva afirmații care ar putea scandaliza lumea științifică internațională. Iată un exemplu: orice nouă teorie nutrițională are ca efect o nouă linie de produse procesate industrial care sunt profitabile doar industriei alimentare și comunității medicale. Așa s-a întâmplat cu margarina, cu untul, cu ouăle, cu carnea de porc, cu produsele din cereale. S-au creat produse noi care apoi au fost retrase din piață, în funcție de stadiul de dezvoltare al cercetărilor din industria alimentară.
Îndemnul autorului de a ne hrăni mai des cu plante și în mod deosebit cu frunzele acestora, pare a fi unul logic din moment ce frunzele plantelor au cel mai ridicat conținut de elemente nutritive, vitamine și antioxidanți.
Se pare că vegetarienii sau, mai complex, vegetarienii flexibili (semi-vegetarienii) sunt mult mai sănătoși decât omnivorii tradiționaliști. Carnea în porții mici poate fi asociată cu produsele vegetale iar acești flexi-vegetarieni folosesc carnea conform recomandărilor lui Thomas Jefferson, nu ca aliment principal, ci doar ca un „condiment pentru legume“.
În acest sens autorul afirmă că „Nu sunteți doar ceea ce mâncați, ci și cea ce a mâncat animalul pe care-l consumați“. Și cum animalele de crescătorie sunt hrănite industrial, mare parte din produsele toxice sau infecțiile bacteriene ce apar ulterior la consumator sunt de multe ori evidente.
Chiar în aceste momente în Germania a apărut un nou scandal în presă referitor la infecțiile cu germeni rezistenți la antibiotice în cazul puilor de carne. Infestarea carcaselor s-a produs în cursul procesului de abatorizare, (cu germeni din tubul digestiv al păsărilor), cu consecințe foarte grave datorate infecțiilor ce nu vor putea să fie controlate de medicina actuală. Guvernul german este decis să interzică folosirea antibioticelor în hrana puilor de carne, chiar dacă pierderile economice ale fermierilor vor fi considerabile.
Un sfat util este cel care ne îndeamnă să cumpărăm un congelator pe care să-l umplem cu carne de pui, porc sau vită când găsim un furnizor sigur de carne produsă în mod tradițional. În carnea congelată sau legumele congelate nu se vor diminua semnificativ valorile nutriționale ale acestora o perioadă de 3-6 luni (spre deosebire de conservarea alimentelor, indiferent de forma industrială de conservare).
Nu ocoliți suplimentele alimentare vitaminice sau vitamino-minerale. Pe măsură ce înaintăm în vârstă nu mai avem capacitatea de a extrage toate elementele nutritive din hrana zilnică, iar dacă ne hrănim cu alimente rafinate industrial (pâine albă, supe concentrate etc.), organismul nici nu are de unde să le extragă.
Ar fi indicat să urmărim mai atent bucătăria tradițională a francezilor, italienilor, japonezilor, grecilor. Noi putem adăuga că și bucătăria tradițională românească are calități ce nu pot fi contestate. Suntem încă un popor sănătos și plin de vigoare. Beți un pahar de vin, poate două (bărbații), la cină. Alcoolul și substanțele antioxidante ale vinului au un efect sinergic complex în asimilarea nutrienților din hrană. Nu exagerați când mâncați. Reducerea porțiilor de mâncare încetinește îmbătrânirea și prelungește viața.
Ca ultime sfaturi ale autorului: „Mâncați totul așezați la masă, nu la birou sau în mașină. Încercați să nu mâncați singuri. Mâncați încet și analizați-vă stomacul“.