Adenium va publica și anul acesta câte o antologie a celor mai frumoase poezii și proze scurte care au apărut în anul 2015 în revistele literare românești, în format print sau electronic, precum și pe site-uri și bloguri.
De-a lungul anilor am fost onorată să îl am pe Cristian Teodorescu partener de lansări, mai ales pentru cărțile Aurorei Liiceanu, dar și pentru alte titluri. Are un discurs spumos și captivant, e blând, amuzant, sensibil și foarte pasionat de ce face.
Margaret Catchpole, femeia care a fost condamnată de două ori la moarte și a reușit să scape de fiecare dată, își spune povestea, peste veacuri, cu o forță emoțională care te afectează profund, în romanul Salvarea, de Carol Birch, apărut în colecția Strada Ficțiunii de la Allfa.
Ranulph Fiennes a călătorit în cele mai periculoase şi mai inaccesibile locuri de pe pămînt. În timpul expediţiilor sale s-a aflat de multe ori la un pas de moarte, a fost nevoit să-şi amputeze parţial degetele de la o mînă din cauza degerăturilor şi a strîns milioane de lire în scopuri caritabile.
Acum vreo doi ani și ceva am devorat într-un weekend o carte muncită în aproape trei decenii. Nu credeam s-ajung să citesc cu atâta pasiune un volum de nonficțiune cu o temă istorică de care poate doar scriitorii de fantasy și SF se mai interesează în vremurile noastre. E adevărat, jocurile video și filmele de la cinema sunt pline de astfel de eroine, dar toate au fost cumva inspirate de cele reale.
Biblioteca Naţională a României va organiza începând cu 3 martie, în fiecare joi de la ora 18.00, evenimentul Secretul din carte, având ca moderator pe scriitoarea Doina Ruşti. Este un proiect care își propune să readucă cititorii în biblioteci și să redeschidă gustul pentru lectură, anunță Biblioteca Naţională a României într-un comunicat.
Volumul Numele lui Dumnezeu este Milostivirea este un dialog extins al Papei Francisc cu Andrea Tornielli. „Trăim într-o societate care ne obişnuieşte tot mai puţin să ne recunoaştem responsabilităţile şi să ni le asumăm: cei care greşesc, de fapt, sunt întotdeauna ceilalţi. Imoralii sunt întotdeauna ceilalţi, vinile sunt întotdeauna ale altcuiva, niciodată ale noastre. Şi trăim, uneori, şi experienţa revenirii la un anume clericalism, foarte concentrat să traseze graniţe, să «reglementeze» vieţile persoanelor prin impunerea de permisiuni şi interdicţii care îngreunează deja dificilul trai cotidian. O atitudine gata mereu să condamne şi mult mai puţin să accepte. Mereu preocupată să judece, dar nu să se aplece cu compasiune asupra suferinţelor umanităţii. Mesajul milostivirii încearcă să doboare aceste clișee, explica Andrea Tornielli.
Dacă Fitzgerald n-ar fi existat, decadenta epocă a jazzului american ar fi trecut neobservată în istoria literară. Dacă Fitzgerald n-ar fi scris despre demența și strălucirea anilor ‘20, n-am fi suspinat după Gatsby și n-am fi admirat-o atât de tare pe Zelda.
Fiecare filă cu Frida e de fapt o altă față a Andrei Rotaru, încă un cod de înțelegere a versurilor ei din Într-un pat, sub cearșaful alb. Da, poezii! Nu citesc prea des, e un gen care mă sperie puțin, dar iată că din când în când am bucuria unor întâlniri ca aceasta. În volumul acesta de început, reeditat acum la frACTalia, Andra Rotaru e altfel decât în Lemur, unde e altfel decât în Ținuturile sudului. Câte Fride, câte Andre...
Dacă tocmai i-am pomenit pe Lino Aldani și personajul său, Arno, îmi mai amintesc uimirea acestuia din urmă, proiecție a unui viitor previzibil, de a se vedea dependent până la exasperare de trecut. De un trecut cultural, vreau să spun, care până și în momentele cele mai intime, când omul vrea să fie singur cu sine însuși și cu ceea ce e mai natural, mai autentic în el, dă năvală din străfundurile memoriei, obligându-l să gândească prin clișeele altora.
Science fiction, fantasy, basm modern sau chiar post-modern, Fairia – o lume îndepărtată (colecția Top 10+, ed. Polirom) începe clasic, cu o navă spaţială care eşuează pe o planetă necunoscută, dar ciudat de familiară. Astronauţii se transformă în eroi exploratori ai unei lumi care ar semăna cu vechiul Pămînt, însă cu legi şi locuri mult mai imprevizibile şi mai înşelătoare.
Editura Litera a lansat volumul Cortina de Fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956, al scriitoarei și jurnalistei Anne Applebaum, una dintre cele mai bune cunoscătoare ale spațiului est-european în timpul comunismului și după și laureată a Premiului Pulitzer pentru nonficțiune în 2004.
