Axel Berg, detectivul din Pe marginea întunericului, este unul dintre cele mai puternice personaje ale genului thriller. Un protagonist inteligent, empatic și intransigent, forțat să se confrunte cu adversari mai puternici decât el, într-o perioadă tulbure a istoriei Germaniei. Un familist convins, Berg are toate păcatele omenești, cel mai greu de dus fiind atracția pentru o prostituată, Margot.
În Munchenul anului 1929 au loc niște crime. Primele victime sunt două tinere nemțoaice bogate, care cochetau cu comunismul, a treia este o croitoreasă evreică săracă, iar următoarele două o muncitoare localnică și fetița ei. Trupurile sunt găsite în același parc și prezintă răni similare, semn că e vorba de un singur criminal. Inspectorul Axel 
Berg încearcă să-l găsească pe fondul haosului ce cuprinde orașul din cauza panicii și a instigărilor lui Hitler la ură împotriva evreilor și a comuniștilor. Asasinul pare că acționează conform discursurilor lui Adolf Hitler, țintind simpatizanții comuniști și evreii.
Prologul și epilogul cărții – New York, 2005 – aparțin fiului inspectorului, Joachim Berg, care încearcă să-și explice prezența excesivă a roșului în picturile sale prin aceea că astfel cinstește memoria tatălui, a cărui jertfă i-a oferit o altă viață, departe de ororile naziste. Autoarea Faye Kellerman a mărturisit că această carte este un omagiu adus propriului tată, Oscar Marder, și experiențelor trăite de el în timpul războiului. De altfel, pe lângă scenele de anchetă, descrierea atmosferei istorice și dialogurile cu suspecții, această carte este și o frumoasă declarație de dragoste paternă; în ciuda programului său aglomerat, Axel își face timp să discute cu fiul său Joachim și să îi încurajeze talentul la pictură.
Anchetând asasinatele, Berg se trezește prins în triunghiul format de soția lui, Britta, șeful lui, Martin Volker (pe care îl bănuiește că ar fi serial killerul lui Hitler) și Margot. Se simte vinovat față de soția lui și bănuiește că între amantă și comisar există o legătură ocultă. Ancheta lui este îngreunată de noile teorii freudiene introduse în cercetarea criminalistică și de stereotipurile sociale. Peste toate acestea planează umbra întunecată a lui Hitler și a nazismului în ascensiune.
Dezlegarea misterului identității ucigașului în serie îl duce pe Berg în înalta societate muncheneză, la arhivele de stat, unde dezgroapă identități de mult uitate, dar și printre colegii săi, unii deloc imaculați.