Adenium va publica și anul acesta câte o antologie a celor mai frumoase poezii și proze scurte care au apărut în anul 2015 în revistele literare românești, în format print sau electronic, precum și pe site-uri și bloguri.
Mi-a fost cam dor de blogul meu și de cititorii lui. După o samă de aventuri tehnice care au durat aproape o lună, iată că avem un hosting nou, sper sa fie mai stabil. Să ne fie de bine, zic! Pentru că suntem la final de an și am adunat liste peste liste, topuri literare peste topuri literare, m-am gândit că v-ar fi utile câteva astfel de clasamente, dacă vreți să puneți sub brad literatură de calitate.
La Gaudeamus 2015 veți găsi, din partea BookMag, în raftul Cartea în așteptare, un volum spectaculos și profund, emoționant și dureros de citit în același timp: Meseria de a trăi de Cesare Pavese, unul dintre cele mai mărețe testamente literare ale secolului trecut. Pavese s-a sinucis pe 26 august 1950, într-o modestă cameră de hotel din Turin. Cu puțin înainte să moară, și-a distrus sistematic toate hârtiile private. Acest jurnal este tot ceea ce a rămas pentru a reflecta trăirile spiritului care a căutat cu ardoare să se înțeleagă pe sine și ce se întâmplă în jurul său. Este o lectură pe care o recomand din suflet tuturor celor care se caută pe sine și caută răspunsuri pentru mersul lumii.
În urmă cu aproape un deceniu, prin Regele alb, cititorul lua contact cu o carte de mare succes, tradusă în toată lumea. Acum György Dragomán revine cu Rugul (Biblioteca Polirom, Seria ACTUAL), un roman plasat în acelaşi spaţiu transilvănean cvasificţional, o saga de familie ce reprezintă şi un tablou istoric contemporan.
Joi, 4 iunie 2015, la Casa Pogor s-a lansat cea de-a III-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT), ce va avea loc în perioada 30 septembrie – 4 octombrie. La eveniment au participat Victorel LUPU, preşedinte interimar al Consiliului Judeţean Iaşi şi Dan LUNGU, manager FILIT, director al Muzeului Literaturii Române Iaşi.
Cartea în așteptare este un proiect care încurajează lectura și cultivarea interesului pentru cărți în rândul tinerilor.
Ne aflăm în plină desfășurare a Concursul de debut literar „Incubatorul de condeie” (IDC), în ultima săptămână în care se mai pot face înscrieri. Așteaptăm manuscrise voastre, fie că-s vechi și uitate ori noi și proaspete. Sesiunea de înscriere a ediției a V-a se va termina în 23 Nov. 2014, conform Regulamentului.
Andrew Nicoll, autorul romanelor Dacă citeşti asta înseamnă că am murit și A fost odată ca niciodată, vine pentru prima dată în România în perioada 20-22 noiembrie. Pe parcursul vizitei sale, autorul va participa la întâlniri cu cititorii, bloggerii și presa, în cadrul unui program organizat de Editura ALLFA, parte a Editurilor ALL. Va susține o sesiune de autografe sâmbătă, 22 noiembrie, la ora 13.00.
Bunică-mea din partea mamei, Maria, n-a fost la școală nici măcar o zi din viața-i fabuloasă în care n-a ieșit din satul ei decât până la Ploiești. A rămas analfabetă pentru că a trebuit să aibă grijă de o soră mai mică, născută în condiții nefericite și rămasă neajutoarată în toată scurta ei viață. „Cum s-o dăm, maică, la azil? Ce vină avea ea, săraca? Ș-apoi, ce-ar fi zis lumea?!” Pe de altă parte, pe tata l-a acceptat în familie pentru că „E băiat cu facultate!”
Un singur cer deasupra lor de Ruxandra Cesereanu (Ed. Polirom, 2013), Kinderland de Liliana Corobca (Ed. Cartea Românească, 2013), Jurnalul unui cântăreţ de jazz de Bujor Nedelcovici (Ed. Allfa, 2013), Boala şi visul de Dan Stanca (Ed. Tracus Arte, 2013) şi
65 de romane au fost înscrise la Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2013, acordat de compania Philip Morris Trading, în cadrul concursului organizat de Uniunea Editorilor din România cu sprijinul Asociaţiei Casa de cultură, Editurii ALL, Companiei de Librării Bucureşti și Aqua Carpatica.
Dacă ne-am dori ca despre cărțile de SF să se exprime doar presa literară, cea instituită, condusă și subvenționată de Uniunea Scriitorilor, ori revistele care o orbitează mai la distanță, însă într-o dependență culturală și financiară evidentă, cred că am putea aștepta mult și bine. În redacțiile acestea „cu ștaif” plutește de decenii un aer de neîncredere în genurile neconvenționale și aș putea paria că până și recenziile de care au avut parte odinioară anticipațiile lui Vladimir Colin, Mihu Dragomir, Kernbach, Hobana, Crohmălniceanu și alți scriitori „convertiți” la SF apăreau în Gazeta literară, Viața Românească, Luceafărul și Contemporanul (atunci când erau semnate de nume aparținătoare breslei literare) din pură obligație colegială și mai puțin dintr-o conștiință profesională a unei critici devotate – precum medicii de sub incidența jurământului hipocratic – propriei profesii.