Cu fiecare articol al volumului Ochiul căprui al dragostei noastre, trecem de la pagini desprinse parcă din Orbitor, la însemnări despre rolul artistului în genere sau portrete de scriitori români, la nostalgii sau amintiri din perioada comunistă, într-o întoarcere continuă spre adolescentul Cărtărescu a cărui existenţă rămâne, ca şi în romanele sale, într-un continuu imaginar corporalizat.
Pentru Harri, totul e greu. Dar vocea lui, care spune povestea străzii și a supraviețuirii în cartea Și porumbeii vorbesc englezește, este atât de dulce, de pozitivă și de copilăroasă, încât toate nenorocirile și nedreptățile vieții încep să pară ușoare.
Nu știu dacă astăzi, când aproape fiecare puștan are în buzunar un telefon mobil, așadar fără fir, se mai practică jocul acela în care un grup de copii stau fie în cerc, fie aliniați, iar cuvântul rostit de unul la urechea vecinului suferă, ajuns la capătul acelei mici adunări puse pe distracție, distorsiuni ce-l fac de nerecunoscut. Constat însă că „schema e regăsibilă uneori și la adulți, ba chiar și în activități dintre cele mai serioase îndeplinite de aceștia, acolo unde cuvântul și informația conținută în el ar trebui să circule mai departe fără modificări, fără alunecări de sens și falsificări produse de înțelegerea lui aproximativă, „după ureche.
Paradoxal, când începi să le ai pe toate, viaţa se rezumă la câteva bunuri. O maşină blindată, dotată cu noile tehnologii care îţi aduc informaţia în timp real, un bar plin de băuturi fine, menite să-ţi revigoreze corpul obosit, un aparat de monitorizat ritmul cardiac, dovada noului tip de ipohondrie care-i loveşte pe cei puternici, dar temători în faţa prăbuşirii închipuite, şi o banchetă confortabilă, unde stau toţi angajaţii geniali care pot cunoaşte secretele investiţiilor şi ale valutelor.
Festivalul Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest îşi propune să continue, într-o manieră deschisă publicului larg, tradiţia studiilor comparatiste iniţiate de Fundaţia „A Treia Europa. Este unul dintre proiectele importante cu care Timişoara poate candida la Capitală Culturală Europeană, în 2020. Evenimentul are loc la Muzeul de Artă (Palatul Baroc). Intrarea este liberă. Vor exista cărţi la vînzare, pentru iubitorii de literatură care vor dori să ia autografe.
Roger Eriksson, un adolescent de 16 ani, dispare în condiții suspecte. Până aici, nimic neobișnuit, doar meseria de adolescent presupune niște evadări răzvrătite și niște mistere asumate, pentru a păstra atractivitatea. Doar că zilele trec, vreo patru la număr, iar poliția din Vasteras nu face nimic. Prin urmare, poliția este excesiv de tolerantă cu evadările adolescentine. Apoi, vine șocul: corpul mutilat al lui Roger este găsit plutind pe un lac. Are – de fapt nu mai are – inima smulsă din piept. E momentul în care oamenii legii se trezesc și aduc în micul orășel cei mai reputați criminaliști. Însă nu apare nici o pistă de investigat.
Yi Jing - Cartea Prefacerilor este una dintre cele mai importante cărți din literatura universală. Originile sale se pierd în antichitatea mitică, dar și astăzi ea încă mai este studiată de cei mai de seamă literați ai Chinei. Aproape tot ce s-a gândit măreț și esențial pe durata a peste 3000 de ani de istorie chineză, fie a fost inspirat de această carte, fie a exercitat o influență asupra interpretării sale.
Animalariul universal al profesorului Revillod este o carte spectaculoasă, interesantă, amuzantă. Este cadoul surprizător pentru adulții dornici de aventuri exotice și obiectul care creează dependență pentru copiii curioși să descopere noi și noi specii de animale.
Hilary Mantel este prima femeie și prima autoare britanică recompensată de două ori la interval de trei ani cu Man Booker Prize, anunță BBC. Bring up the Bodies continuă istoria vieții lui Thomas Cromwell, sfătuitor al regelui Henric al VIII-lea, și se concentrează pe decăderea și execuția uneia dintre iubitele monarhului, Anne Boleyn.
În capul meu de autor e o bibliotecă, un copac, pagini goale peste pagini imprimate, un șir de bibliorafturi. Pot fi, am mai spus-o, foarte multe sertare. Când scriu, nu iese nimic dintr-un impuls de moment. Biblioteca e acolo, de ajutor, dar nu mă bazez decât foarte puțin pe ea. Copacul e mai important, da, fără el n-aș ști că acum, chiar acum trebuie să mă apuc de volumul de versuri și nu de un roman. Are rădăcini adânci, crengi puternice, de pe unele frunzele deja s-au scuturat. A crescut cu o instalație de pom de iarnă în trunchi. Cele mai multe beculețe clipesc, după care se sting. Unele se ard și-acestea chiar nu contează.
Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest va avea loc în perioada 24-26 octombrie, la Muzeul de Artă (Palatul Baroc). Sub motto-ul „La Vest de Est / La Est de Vest, nume importante ale scenei literare europene contemporane, alături de scriitori timişoreni de referinţă, se vor întîlni, în fiecare seară, începînd cu ora 18.00, cu iubitorii de literatură din Timişoara.
„Dacă ar fi să aleg un scriitor care merită Nobelul, acesta ar fi Mo Yan, spunea acum câțiva ani autorul Kenzaburō Ōe, la rândul său laureat Nobel, în 1994. Acum profeția i s-a împlinit, Mo Yan a primit Nobelul.