Sincer şi adesea şocant, scriitoarea relatează dificultăţile cu care s-a confruntat ca imigrantă pînă cînd a ajuns să se adapteze ritmurilor ţării de adopţie şi să-şi construiască o carieră literară de succes.
De la declaraţii de război la pledoarii pentru pace, de la îndemnuri la libertate la expresii de mânie îndreptăţită, această emoţionantă antologie este o celebrare a peste 50 de discursuri care au marcat şi modelat cursul istoriei. Începând cu profeţii marilor religii şi încheind cu discursul lui Vladimir Putin ţinut la Kremlin cu ocazia anexării Crimeii, Discursuri care au schimbat lumea survolează epoci istorice, vizitează naţiuni diverse şi captează voci dintre cele mai diferite – revoluţionari şi tirani, militari şi oameni de stat, monarhi şi martiri.
O presă de senzație, pe care multă lume o critică, însă aproape toți o urmărim cu interesul cuvenit faptelor rare și de regulă tragice, ne mai aduce uneori sub ochi și câte o poveste fericită, interesantă tocmai prin caracterul său excepțional.
Inventează ceva, noul volum semnat de Chuck Palahniuk (Colecţia Biblioteca Polirom, Seria Actual) reunește pentru prima oară în volum 23 de povestiri, scrise de-a lungul mai multor ani și publicate în diverse reviste literare sau cu totul inedite, ce au drept temă centrală absurditatea vieții și a morții.
În această săptămînă, disponibil în librăriile din toată ţara şi pe www.polirom.ro, volumul Lebăda cu două intrări de Nora Iuga, cu o prefaţă de Alexandru Matei, aflat la a doua ediţie, a apărut în colecţia Fiction Ltd. a Editurii Polirom. Este jurnalul încărcat de poezie şi emoţie al unei femei care demonstrează că dragostea şi erotismul nu sînt şi nici nu trebuie condiţionate de vîrstă sau de vreun obstacol pus în cale de viaţă.
Cenuşă şi ţărînă de Viktor Remizov (Bibioteca Polirom, Seria Actual) este un roman al prezentului, definit de „veșnicele întrebări cu care ne-a obișnuit literatura rusă, cu personaje vii și complexe, în buna tradiție a romanului realist, dar și cu pagini profund lirice despre oameni și natura care-i modelează.
Încă nu am văzut filmul, dar mie mi-a plăcut cartea. Aș recomanda-o oricărui adolescent care se lasă hărțuit de vreo gașcă, oricărui adult îngenunchiat de viață. Pentru că e o lecție despre cum poți să îți depășești limitele atunci când știi clar pentru ce lupți. Despre scop. Oricum ar fi ecranizarea care deja a primit trei Globuri de aur, sper să onoreze cartea.
Un roman clasic al secolului XX, în care Paul Bowles examinează magistral felul cum americanii descoperă o altă cultură și efectele devastatoare pe care pericolele și pustietatea neîndurătoare din deșert le au asupra personajelor.
Umberto Eco şi-a publicat primul roman, Numele trandafirului, cînd avea aproape cincizeci de ani. După mai bine de două decenii, Confesiunile oferă o retrospectivă a activităţii sale de romancier şi prezintă modul în care îşi construieşte operele, de la alegerea perioadei şi a locului în care plasează acţiunea pînă la „asamblarea imaginilor şi a episoadelor. În îmbinarea de real şi imaginar sînt prinşi şi cei aflaţi în afara acestor lumi inventate. De ce ne impresionează lacrimile unui personaj? În ce măsură Anna Karenina, Gregor Samsa şi Leopold Bloom „există?
Romanul Doinei Ruști, Lizoanca la 11 ani, tradus la Orpheusz Kiado, a intrat în topul celor mai bune 10 romane apărute în cursul anului 2015 la Budapesta, alături de scriitori binecunoscuți precum Bartis Attila, Danyi Zoltán, Dragomán György, Kiss Noémi.
Multe povești s-au spus, de-a lungul a mai bine de jumătate de secol, despre Kennedy: de la vizionarismul bărbaților familiei până la reziliența femeilor din clan, de la lipsa de scrupule până la puterea fantastică de disimulare a suferinței, totul pudrat cu detalii despre stilul de viață, eleganța, opulența și modul în care reușeau să impună tendințe.
Studiul lui Z. Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească - aflat la a patra ediţie - , este o radiografie ideologică şi culturală a unei zone fierbinţi din interbelicul românesc: deceniul al patrulea al secolului XX care, spre deosebire de cel de-al treilea deceniu în care a predominat „modernitatea (sincronism, avangardism, europenism), s-a aflat sub imperiul „tradiţionalismului (autohtonism, ortodoxism, legionarism, „trăirism etc.).