Am văzut, cu ani în urmă, un film interesant. Din întâmplare, l-am revăzut de curând. Se numea Colecționarul de oase și avea o distribuție trăznet, adică Denzel Washington și Angelina Jolie, mai tineri cu vreo doisprezece ani... În ciuda distribuției și a acțiunii foarte interesante, filmul acela nu mi-a plăcut. Denzel Washington era un detectiv paralizat, iar Angelina Jolie o polițistă tânără - care avea un iubit ce arăta ca un zeu grec - dar ea se îndrăgostește cam fără motiv de paralitic și se uită la el cu niște ochi de vițică. Nu știu cum să vă explic, povestea pare trasă de păr din cauza personajelor, care nu m-au convins nici un pic. Erau artificiale, iar Denzel Washington, în ciuda talentului său incontestabil, nu avea mutra unui om care suferă fizic și, mai ales, psihic. Și Angelina Jolie pare mai degrabă o fătucă prostuță, care se bagă și ea în niște chestii pe care nu le pricepe prea bine. Ca atare, n-am simțit nici un imbold să aflu ce-i cu cartea după care a fost făcut filmul și cine e autorul ei.
Sâmbătă, 16 iunie 2012, la ora 17.00, în Piaţa Valter Mărăcineanu din București (în faţa localului The James Joyce Pub & Restaurant, zona Cișmigiu) va avea loc prima ediție a festivalului Bloomsday la Bucureşti, desfășurat sub patronajul E.S. domnul Oliver Grogan, ambasadorul Irlandei în România. Acest eveniment cultural unic este dedicat operei literare Ulise a scriitorului irlandez James Joyce.
Am obiceiul, probabil ca mulți alții, de a răsfoi (și mirosi chiar) cartea când îmi cade prima dată în mână. Citesc mereu tot ce scrie pe coperți, apoi introducerea (dacă există), mulțumirile, cuprinsul și epilogul. Așa se face că am văzut încă de la început faptul că la sfârșitul cărții Citind Lolita în Teheran autoarea face în Epilog un update al personajelor sale, cu ceea ce au ajuns sau fac ele în prezent (înainte de plecarea cărții în tipar).
La ediţia din acest an a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, editurile Polirom şi Cartea Românească au avut vînzări comparabile cu cele de la ediţia 2011, preferinţele cititorilor îndreptîndu-se către literatură, autori români şi străini, în egală măsură, dar şi spre cărţile de istorie, eseistică sau economie.
Am citit demult o polemică pe tema sexului în literatură. Cei mai mulți argumentau că un scriitor tânăr, indiferent de orientarea sexuală, scrie mai bine despre sex. Un scriitor care trece de 50 de ani găsește mai greu resursele creative pentru descrierile scenelor de sex, iar unul care se apropie de 60 de ani nu reușește decât să reproducă palide amintiri.
Aţi citit vreodată vreo carte cu gust? Cu aromă? Cu talentul celui întors în timp, cine ştie?, poate unii au descoperit acest secret. Din fericire, Cătălin Dorian Florescu este deja bun internaţional, deoarece opera sa este tradusă mult în afara limbii române.
Viaţa pe care o rezumă John Barth într-un joc de cuvinte ar avea nevoie doar de teller/tale/told, mai exact de un povestitor, o poveste şi ceva povestit sau de povestit. În acelaşi joc de-a realitatea, cartea şi-ar recunoaşte finalul fie prin destiny, fie prin destination, în timp ce omul ar fi şi creation şi caricature.
Pesimiștii ar putea spune că nu doar cartea tipărită este pe cale de dispariție, ci și meșteșugurile asociate acesteia – tipografia la cerere, legătoria de artă, grafica și ilustrația de carte necomputerizate.
Una dintre cele mai frumoase lansări de carte de la Bookfest 2012 a aparținut...unui actor. Horațiu Mălăele a reușit să capteze atenția unui public extrem de numeros sâmbătă după-amiază, la standul All, unde a lansat volumul Rătăciri. Admiratorii l-au ținut aproape două ore în stand, pentru a semna autografe.
Ca de obicei la târgurile de carte, Humanitas vine cu artileria grea: cărți importante, esențiale, cărți care sunt adevărate evenimente prin însăși apariția lor. Nici ediția 2012 a Bookfest nu a fost neglijată din acest punct de vedere, standul Humanitas fiind scena unor evenimente speciale.
Editura Litera a lansat la Bookfest 2012 două titluri excelente, pe care vi le recomand pentru lista de lecturi a acestei veri: Cântarea asasinului și Femeia albă pe bicicletă verde. Invitați să prezinte aceste titluri au fost criticii literari Bedros Horasangian și Elisabeta Lăsconi, precum și vedeta de televiziune Simona Gherghe.
Editura Philobia, societate cu capital francez, vine cu un nou model editorial: cărţi publicate în majoritate de jurnaliști. Titlurile sale, ale căror autori sunt celebri în Franţa, dar şi în lumea anglo-saxonă, abordează domenii variate, printr-un stil informativ, cât mai obiectiv, dar plin de savoare.
