Articole din domenii conexe culturii – lifestyle, social, economic.
În Bugeac există o comunitate religioasă care reuşeşte să supravieţuiască de patru generaţii, cu toate că a trebuit să treacă prin tot atîtea regimuri diferite: imperiul ţarist, România Mare, URSS şi Republica Moldova, scrie Vasile Ernu în Sectanții.
O plimbare în pădure. Redescoperind America pe cărările Munţilor Apalaşi de Bill Bryson (col. Hexagon. Cartea de călătorie, ed. Polirom) este un volum care poate fi citit în numeroase feluri: e un jurnal de călătorie, un thriller, un roman clasic de aventuri, o carte de istorie locală și de curiozități...și de fapt acesta e farmecul scriiturii lui Bill Bryson. Un autor pe care l-am descoperit acum vreo șapte ani, când încă nu fusese tradus în România, dar citeam recenziile cărților sale în suplimentul Book Review al cotidianului New York Times.
A trecut ceva vreme de când n-am mai citit un thriller cu atâta nesaț. Știu, pentru unii e o lectură facilă, ce poate să-ți lase în minte și în suflet o biată lectură comercială? Iată că poate! Te face să te simți în alertă, să cauți răspunsuri alături de personajele prinicipale, să găsești soluții ingenioase ori scăpări miraculoase din capcane mortale, toate astea în timp ce capitolele se succed sub ochii tăi.
„Philippa Gregory şi-a făcut o adevărată misiune din a le insufla pasiunea, dorinţa de independenţă doamnelor de la curtea Angliei, unor personaje care înainte de a ajunge în roman îşi trăiau istoria lipsită de viaţă în vreun arbore genealogic, ţinute minte doar ca monedă de schimb în diplomaţie sau ca mijloc de perpetuare a marilor case nobiliare.
Probleme în relaţiile de cuplu sau la locul de muncă, dificultăţi în educarea copiilor, conflicte cu vecinii… Românii obişnuiţi se confruntă cu numeroase probleme, şi de cele mai multe ori îşi spun fără rezerve povestea, fie în speranţa că vor primi o soluţie, fie doar pentru a-şi vărsa oful.
Cu o mamă frivolă şi prea ocupată cu flirturile ca să se mai îngrijească şi de cele două fiice, cu un tată mereu prins cu afaceri departe de casă, Gabri, eroina romanului Duşmanca, de Irène Némirovsky (din volumul Dușmanca. Balul, apărut în Biblioteca Polirom. Esențial) se maturizează mai mult la voia întîmplării. Copilăria ei are drept singur tovarăş ranchiuna faţă de mamă, care cu vremea se transformă în dorinţă de răzbunare.
Dacă n-ați citit măcar un volum de Anna Gavalda, e momentul! E proza aceea care te liniștește, te bucură, te face să îți amintești de vechile iubiri, de copilărie și de toate aromele trecutului. Chiar asta face și cel mai recent roman al său tradus la Polirom, Billie. O carte tocmai bună de citit pe vreme...rea, căci ne învață să rezistăm în ciuda tuturor adversităților.
Şi acum ce facem, micuţule? de Hans Fallada (ed. Polirom, colecția Biblioteca Polirom. Esențial) reflectă cu o luciditate remarcabilă starea de spirit a tineretului german din perioada Marii Crize, cu sărăcia acută, lipsa de perspective și tulburările politice.
Vă recomandam zilele trecute un jurnal de călătorie al lui Paul Theroux, care e atât de fain încât poate scoate pe oricine din depresie, amorțeală și alte boli moderne. Astăzi am descoperit un jurnal de aventuri extraordinare în America de Sud. Cartea acesta este o lecție despre cum să îți urmezi calea și să nu renunți la visurile tale, oricât de demente le-ar părea altora. Vi-l prezint pe Bruce Chatwin și visul lui împlinit: Patagonia.
Astăzi este cea de-a 70-a aniversare a eliberării prizonierilor de la Auschwitz – e o zi potrivită să ne amintim despre toate ororile săvârșite în numele unui așa-zis viitor mai bun. E și momentul ideal pentru o lectură spcială: Jurnal (1938-1945). Povestea unei fete care a supraviețuit Holocaustului. Autoarea, Helga Hošková‑Weissová, trăiește și astăzi la Praga, fiind unul dintre puţinii copii de la Theresienstadt care au supravieţuit războiului.
Stanislaw Lem este pomenit de regulă prin câteva dintre scrierile sale cele mai renumite, romanul Solaris, povestirile din culegerea Ciberiada, ori textele cu caracter eseistico-filozofic din Summa Technologiae. Nu este rău, la urma urmei, fiindcă imaginea cu care trebuie să rămânem despre un scriitor important ține de valorificarea critică a creației sale de vârf.
Dacă vă e dor de hoinăreală, de vremurile când erați un/o pierde-vară și nu aveați grija facturilor și a coșului zilnic, vă recomand o carte care să vă readucă perioada aceea înapoi: Bazarul pe roți. Cu trenul prin Asia, de Paul Theroux.