Ființa din oglindă, personaj colectiv

Ființa din oglindă, personaj colectiv

Nu mi s-a mai întâmplat până acum să citesc o carte și apoi să fiu incapabilă să vorbesc despre ea. Și nici n-am mai trăit atât de acut sentimentul inutilității, al neputinței generate de cea mai profundă revoltă.

Cartea care mi-a provocat atâtea stări contradictorii este Ființa din oglindă. Povestea unui caz real de Ulla Fröhling. Jurnalistă și sociolog, a scris cu mult curaj despre un caz terifiant care a zguduit Germania în urmă cu mai bine de un deceniu. Doar a zguduit-o, ca un cutremur mititel, căci toate inițiativele legislative și sociale pornite de la ea au fost înăbușite curând.

Ce e cumplit la cartea asta este faptul că descrie o lume și niște moravuri demente care trăiesc liniștite nu doar în Germania, ci peste tot în lume. Și nimeni nu face nimic, ori face doar de dragul mediatizării efemere. Victimele însă rămân cu sufletele ciuntite pe viață. Ori aleg moartea. Veți vedea în acest volum că uneori moartea este soluția dulce și blândă față de atrocitățile la care este supus un copil.

De mică, Angela Lenz a fost supusă violenţei sexuale, fizice și morale. Prin torturi inimaginabile, droguri şi spălarea creierului, ea a fost silită să se prostitueze în cadrul unei secte secrete şi să-i chinuiască pe alţii în timpul unor ritualuri sataniste. Sub povara acestor chinuri, mintea ei s-a spart în multe personalităţi, pentru a putea supravieţui ororilor. Dar aceste evenimente traumatice şi-au găsit totuşi drumul spre suprafaţă, chinuind-o în continuare. După o terapie de aproape un deceniu şi în ciuda interdicţiei de a dezvălui vreo informaţie sub ameninţarea cu moartea, ea a găsit curajul de a vorbi despre calvarul prin care a trecut. Și n-a fost singură.

Evident, Angela Lenz este un pseudonim. Autoarea a cunoscut-o pe Angela cu 15 ani înainte de publicarea cărții (în 2008), şi s-a documentat intens cu privire la personalităţile multiple. Eu am numărat 43 de personalități prezente constant în viața Angelei. Dar mai sunt alte zeci care apăreau în situații conflictuale.

Nu știu cum e să fie atât de aglomerat în mintea cuiva, nu pot să-mi imaginez traumele psihice care duc la apariția acestor personalități multiple. În schimb, acum pot să-mi imaginez cu ușurință torturi și pedepse cumplite pentru cei care violează copii, pentru orice ființă matură care profită de inocența copilăriei ca să-și satisfacă fanteziile bolnave. Nu vi le povestesc aici, vă invit doar să citiți cartea și să o judecați singuri.

Back to top