Maus. Povestea unui supravieţuitor de Art Spiegelman este, pe bună dreptate şi din capul locului, o carte fără precedent. Un roman grafic complex, apărut în două volume, la care autorul a lucrat în total treisprezece ani. Maus este prima bandă desenată care a primit un Premiu Pulitzer (în 1992).
De două luni, de când a apărut știrea că vine la Bookfest, Houellebecq a devenit starul acestei ediții a târgului internațional de carte. Autorul cu cea mai controversată scriitură va sta față în față cu publicul său vineri și sâmbătă, de la ora 15.00.
Îmblânzitorul dragonilor este o carte dedicată preadolescenţilor. Asta nu înseamnă că nu îţi poţi vârî nasul în paginile ei, orice vârstă ai avea. Pentru că o poveste bine scrisă merită citită oricând, în ciuda faptului că literatura fantasy abundă din toate colţurile lumii.
Cea de a VII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, organizată de Asociația Editorilor din România sub egida Federației Editorilor din România, va începe miercuri, 30 mai și va ține până duminică, 3 iunie, spațiul de desfășurare fiind pavilioanele C1, C2, C3, C4, C5 din Complexul Expozițional Romexpo. Vizitatorii salonului vor avea intrarea liberă, accesul făcându-se după următorul program: pe 30 și 31 mai (miercuri și joi), între 10:00 și 20:00, pe 1 și 2 iunie, între 10:00 și 22:00, iar pe 3 iunie, între 10:00 și 20:00.
Dureros, carnal și totuși impresionant, romanul lui Vladimir Nabokov reușește să tulbure mințile cititorilor chiar și după 57 de ani de la scrierea lui. Nu poți spune că te lasă indiferent, iar modul cum e construit îți stârnește pe rând simțurile, imaginația, (uneori) și revolta.
Întrebarea, marea întrebare: ce s-a întîmplat pe la 1800, cum a reuşit Vestul (Marea Britanie) să declanşeze un aşa sprint industrial şi să depăşească China. Kenneth Pomeranz analizează decalajele economice, avantajele şi dezavantajele în marea competiţie din Vest şi Orientul Îndepărtat.
Mario Demezzo este noul preşedinte al Uniunii Editorilor din România începând cu 12 mai 2012. El a preluat funcţia de la Mihai Penescu, care va continua să îşi desfăşoare activitatea în cadrul Asociaţiei, în calitate de membru al board-ului, se arată într-un comunicat UER remis BookMag.
În mai se numără vacanţele care vor urma. Pentru cei pasionaţi de istorie şi de spaţii exotice, dar care nu au bani să ajungă până-n Asia sau Maghreb, Granada maură este o destinaţie potrivită. Dacă vreţi să citiţi impresiile unui turist mulţumit, aveţi la dispoziţie jurnalul de călătorie scris de Washington Irving. Deşi a vizitat Granada în 1829, cartea sa, Alhambra, nu poate fi considerată o vechitură. Ar fi nedrept. Autorul ei a putut colecţiona legende, amintiri şi imagini rare, mai ales datorită statutului său de călător privilegiat. Guvernatorul i-a amintit de obiceiul gazdei spaniole de a-şi pune casa la dispoziţia oaspeţilor şi i-a oferit un loc de cazare exclusivist - una dintre încăperile Alhambrei, mobilată rapid pentru Irving.
Dorothy Hare, fiica de preot a lui Orwell, are un talent extraordinar atunci când vine vorba de sacrifii inutile din viața de zi cu zi spre binele celor din jur. Rutina zilnică a tinerei este consumată în gesturi alese parcă să-şi distrugă orice urmă de confort. Se trezește zilnic la 5 și jumătate dimineața, se îngrijește personal de micile treburi gospodărești – ba face chiar și baie într-o cadă cu apă rece doar ca să nu consume cumva, din greșeală, apa caldă destinată bărbieritului tatălui său. Mănâncă mai puțin și mai prost decât ceilalți din casă – pentru a face economie (tatălui ei îi place mâncarea de calitate însă nu suportă să o plătească).
Publicația online Flavorwire începea materialul dedicat lui Javier Marias cu următoarea frază: „Este probabil cea mai importantă figură intelectuală din Spania despre care n-ați auzit. Nu mizează pe lipsa de notorietate a scriitorului, nici pe necunoașterea operelor sale, traduse deja în zeci de limbi, ci pe coduita sa socială: un autor discret, care nu ține neapărat să iasă la rampă dacă nu are lucruri importante de spus. Vă oferim un portret al scriitorului, compus din scurte extrase din interviurile pe care le-a acordat în ultimul deceniu:
O carte care mi-a generat o experiență de lectură ușor stranie. La început mi s-a părut densă, greoaie, parcă mustind de aromele dulcege ale unui templu indian, așa că am progresat în pași de melc. Însă am descoperit că scriitura e puternică, se insinuează și se agață de mintea mea ca și când n-ar vrea să fie părăsită. Mă surprindeam amintindu-mi vreo frază în mijlocul unei discuții îndepărtate de tema cărții. Așa că m-am întors la ea, hotărâtă să îi acord timpul binemeritat. Prin urmare, nu veți întâlni aici personaje obișnuite, nici locații comune, ci o lume fantomatică, profundă și puternică.
Lumea culturală din România regretă nespus încetarea din viaţă a Irinei Mavrodin, unul dintre cei mai importanţi oameni de cultură ai ţării noastre, cunoscută în primul rând prin traducerea în română a integralei În căutarea timpului pierdut (începută în 1987 şi finalizată în 2000) a scriitorului francez Marcel Proust.