Aleg cu greu doar zece cărţi, dintre zecile de care am devenit cumva dependentă. Le-am selectat pe cele care, să spunem, au în comun cruzimea. În ultimă instanţă, cruzimea binefăcătoare a autorilor lor.
Crina Cocoș are 30 ani şi iubeşte viaţa cum puţini dintre noi ştim să o facem. Plină de optimism şi de energie, e fericită dacă reuşeşte să trăiască fiecare zi ca şi când ar fi ultima, înconjurată de familie şi de prieteni, sfidându-şi condiţia de nevăzătoare.
O întrebare: Care sunt cele zece cărți pe care le-ați recomanda cititorilor BookMag? Un răspuns amplu, care oferă și alternative.
Două calupuri a câte zece titluri care mi-au plăcut – și parcă îmi pare rău că sunt doar două, aș putea să vă povestesc despre cărți la nesfîrșit.
Petra Iuliana Pintelei este genul de femeie tânără care simte că poate să facă orice îşi doreşte. Dacă se străduieşte, pentru asta. Studentă la Universitatea Europei de Sud-Est Lumina şi intern PR la o agenţie de publicitate din Bucureşti, Petra este o vorbitoare excelentă de limba engleză şi spaniolă, iar în prezent studiază finlandeza, portugheza şi rusa. Mai mult, are şi un articol de lege împotriva discriminării nevăzătorilor, ce îi poartă numele, adoptat de Parlamentul European, iar vocea sa extraordinară a ajutat-o să treacă de preselecţiile X Factor, de anul acesta. Este singurul copil al familiei, însă are mulţi fraţi spirituali, după cum îi place ei să spună.
Zece cărţi, câte o frază? E prea mare şi prea sălbatică pasărea asta ca să stea în colivie. Dar astăzi lista mea arată aşa.
Până la vârsta de 17 ani, Roxana Radu (23 ani, nevăzătoare) a fost o fată obişnuită, preocupată de şcoală şi animată de o dorinţă arzătoare de a studia actoria şi dansul. Destinul, însă, a avut alte planuri cu Roxana, un vaccin antigripal având să-i schimbe traseul vieţii pentru totdeauna. În doar două săptămâni de la administrarea vaccinului, adolescenta din Piteşti şi unicul copil al familiei Radu, şi-a pierdut vederea. Complet şi fără şanse de vindecare.
10 cărţi de suflet? Cum? Aşa, în general? Uf… E ca şi cum m-aţi întreba de 10 dimineţi în care m-am simţit cel mai fain… Să încercăm, totuşi. Scriu repede primele 10 cărţi care-mi vin în minte şi care mi-au plăcut foarte tare, excluzînd scriitorii români (deci şi pe cei din familie), ca să nu-mi supăr prietenii (ordinea – aleatorie, fireşte):
Vasile Ernu este unul dintre autorii pe val. Contestat sau adorat, Ernu scrie energic și pasional și întotdeauna atinge câte o coardă sensibilă. L-am provocat să ne spună zece dintre cărțile sale preferate, și iată răspunsul lui: „Dacă-mi este permis mă voi opri strict la literatura rusă pentru că o cunosc ceva mai bine şi-mi este mai la îndemînă:
Bogdan Suceavă (n. 1969) este scriitor, matematician, Professor la California State University, Fullerton, Statele Unite. A publicat până acum, printre altele: Imperiul generalilor târzii și alte istorii (2002, LiterNet); Bunicul s-a întors la francez. Istorii (2003, Editura T); Să auzi forma unei tobe (2005, Millenium Books) Miruna, o poveste (2007, Curtea Veche); Vincent nemuritorul (2008, Curtea Veche), Venea din timpul diez (2010, Polirom) Noaptea când cineva a murit pentru tine (2010, Polirom), Memorii din biblioteca ideală (2013, Polirom).
Craii şi morţii, Cronicile genocidului, Hotel Universal, Omar cel Orb şi Şoseaua Căţelu 42 sunt cele cinci romane finaliste la Premiul literar Augustin Frăţilă – romanul anului 2012, conform selecției juriului de specialitate format din criticii literari Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea-Enache din cele 56 de romane înscrise în competiţia pentru 10.000 de euro.
Printre problemele teoretice pe care și le-a pus SF-ul nostru în a doua jumătate a secolului trecut, nu prea multe țin de o estetică propriu-zisă a creației. Unele au vizat definirea – și redefinirea – genului, altele conținutul specific și relațiile cu domeniile de frontieră față de care trebuiau stabilite înrudiri și delimitări, iar celelalte puneau în discuție limitele imaginației, ori segmentul de public căruia anticipația părea să-i fie destinată. Chestiunea de estetică la care mă refer acum, cu o telescopică privire retrospectivă, e interesantă din mai multe puncte de vedere.