BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Campania Români pentru o lume a ajuns la cea treia etapă, şi ultima, respectiv concursul „Tribut Valorilor Culturale Româneşti ce promovează valorile naţionale şi încurajează tânăra generaţie în a-şi urma visul, indiferent de segmentul cultural în care activează.
Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon, care a marcat un hotar în cariera lui. A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. De când a revenit în ţară, după studii în Elveţia şi Statele Unite ale Americii, Alexandru a demonstrat că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.
Alex Rotaru, una dintre vocile campaniei Români pentru o lume, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache, este unul dintre documentariştii de prim rang de la Hollywood, singurul cineast român care regizează şi produce filme în circuitul hollywoodian şi este Ambasador Cultural al Statelor Unite ale Americii, aceasta fiind cea mai înaltă onoare profesională pe care a primit-o, odată cu includerea sa în programele culturale ale Departamentului de Stat american, sub direcţia lui Hillary Clinton şi John Kerry. Născut la Bucureşti, Alex este fiul actriţei Maria Rotaru şi al dramaturgului Eugen Rotaru, iar talentele sale multiple (a fost în lotul olimpic naţional de fizică în 1990, dar cocheta şi cu muzica) i-a adus şi apariţii însemnate în filmele româneşti, în perioada 1983-1987, precum Cireşarii (l-a intepretat pe Dan, pe când avea doar 9 ani), Aripi de Zăpadă sau Cetatea ascunsă. Astăzi, prin vocea sa, Alex Rotaru trezeşte speranța, motivează și inspiră generațiile viitoare în a-și urma visul!
Actor liber profesionist şi preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând astfel bazele primei scene independente de teatru din România şi singurul în producţiile căruia joacă cu regularitate, Marcel Iureş, una dintre vocile campaniei Români pentru o lume, este de părere că românii îşi iubesc ţara „din gură. Şi asta se întâmplă până la nivel de Stat. Un interviu despre patriotismul românesc, problemele societăţii în care trăim, dar şi despre pasiunea vieţii sale.
Ada Condeescu, Marcel Iureş, Dragoş Mihalcea, Alexandra Nechita, Călin Peter Netzer, Dorotheea Petre, Alex Rotaru, Alexandru Tomescu, Nicolae Voiculeţ şi A.G. Weinberger sunt personalităţile contemporane care susţin campania „Români pentru o lume. Sunt românii care au ales să exceleze în ceea ce fac. Români care au vrut să se definească nu prin ceea ce au, ci prin ceea ce sunt. Au devenit astfel cetăţeni ai lumii, reaşezând România pe harta culturală a acesteia. Odată cu ei am trecut în cea de a doua etapă a campaniei, etapă ce pune accentul pe personalităţile marcante ale culturii contemporane, care au uimit mapamondul prin talentul lor, izvorât din seva spiritului românesc, şi care prezintă românilor adevărate exemple de urmat, trezind speranța, motivând și inspirând generațiile viitoare în a-și urma visul!
Marcel Iureş este una dintre vocile campaniei „Români pentru o lume, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache. Iar prin vocea sa trezeşte speranța, motivează și inspiră generațiile viitoare în a-și urma visul! De-a lungul anilor, Iureş (după numele de fată al bunicii sale, Ana Iureş) şi-a consolidat prestigiul la nivel naţional şi internaţional, trecându-şi în filmografie numeroase proiecte ce implică nume de actori celebri de la Hollywood.
Convins că viaţa sa a fost un miracol, regizorul român Jean Negulesco n-a uitat nicio clipă de ţara sa natală, în ciuda faimei de care se bucura în rândul americanilor. Astfel, după o viaţă plină de succese dar şi de ghinioane, atât profesionale cât şi personale, simţind că sfârşitul i se apropie chinuit fiind de o serie de probleme grave de sănătate, Jean priveşte cu nostalgie la România şi îi dedică un ultim omagiu. În testamentul său el roagă ca tinerii români talentaţi, în domeniul artei, să fie ajutaţi cu o bursă de studiu care să-i poarte numele. Un gest exemplar care denotă o structură sufletească aparte a unui om ce a înţeles că doar împreună putem forma un viitor frumos pentru generaţia care ne precede.
„Am realizat că singurul lucru pe care oricine ar trebui să îl preţuiască fără limite este libertatea. Libertatea de a alege. De a fi capabil să te dedici lucrului în care crezi, declara Sergiu Celibidache, una dintre multe valori pe care România le-a dat lumii. Un dirijor unic, cu peste 100 de concerte pe an, Sergiu Celibidache a avut turnee peste tot în lume, din Japonia, S.U.A.. până în Germania sau America de Sud şi a fost iubit şi idolatrizat de întreg mapamondul. Însă în reşedinţa sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, în apropiere de Paris, steagul României încă mai stă ancorat cu mândrie pe peretele casei celui care a declarat mereu: „Sunt român şi voi muri român, gest care trădează dragostea lui imensă pentru ţara sa natală.
Personalitate eminentă a plasticii româneşti, într-un moment decisiv pentru constituirea culturii române moderne, Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907) întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic, fiind primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru generaţiile de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.
Drumul parcurs de cel mai important istoric al religiilor lumii din toate timpurile, îşi are punctul de plecare la Bucureşti, unde pe 13 martie 1907, venea pe lume Mircea Eliade. Încă din copilărie tindea spre perfecţiune şi spre drumuri nestrăbătute de nimeni până atunci: „În mine se zbat, de când mă ştiu, două mari şi seducătoare nostalgii: aş vrea să fiu în fiecare zi în alte ape, să nu repet niciodată nimic, să nu-mi amintesc nimic, să nu continuu nimic. (Mircea Eliade, Şantier, Editura Cugetarea, Bucureşti, 1935, p. 219.)
Poreclit „Ianculeţ cu părul creţ, Jean Negulesco a fost cel de-al cincilea copil al unei familii de negustori înstăriţi din Craiova. Încă din copilărie, Iancu este considerat de către tatăl său ca fiind demn de a-l urma atât în ale afacerii, cât şi prin localurile din Craiova.
Încă de la 17 ani când s-a înscris la facultate, lui Emil Cioran i-au apărut insomniile care-l transformau parcă „într-un demon, iar gândul obsesiv la moarte îl urmărea „chiar şi atunci când mânca. Întors la Sibiu, în prima vacanţă de studenţie, pe stada Spinarea Câinelui, mărturisea: „Mă plimbam noaptea, eram ca o stafie şi oamenii din acest orăşel credeau că am mintea zdruncinată. Şi atunci mi-am spus: Trebuie să scrii o carte!. Iar şase ani mai târziu, apare Pe culmile disperării, prima sa carte, pornind astfel în viaţă, la drum, în „căutarea infinită de sine, unul dintre scriitorii şi filosofii români cei mai eminenţi până în prezent.