ianuarie, 2012 | BookMag

SFmania 14
O „manie“ relansată ofensiv

Pe cât de discret s-a insinuat SF-ul, cel din etapa începuturilor sale modeste, în cultura noastră și în orice cultură la urma urmei, pe atât de „răzbătător îl regăsim în încercările sale tenace de a se impune orizontului contemporan. Și asta în ciuda faptului că unii nu-l „văd, nu doar în ipostaza asta ambițioasă, dar nu-l văd nicicum, de parcă n-ar exista. Poate pentru că privesc ei în jur prea grăbit, ori cu mult pe deasupra lucrurilor, ori prea interesați doar de subiecte proprii, ca să mai aibă răgaz, răbdare și dorință de a mai arunca un ochi și spre subiectele altora.

Biblioteca pentru o viaţă sănătoasă
Noua Biblie a vitaminelor

Ca să fim sănătoşi trebuie să ne alimentăm corect, să facem mişcare, să ne odihnim bine şi să avem un stil de viaţă echilibrat. Condiţii aproape imposibil de îndeplinit, din cauza ritmului nostru de viaţă şi a multiplelor surse nocive şi de stres. Şi pentru că tot suntem în perioada aşa-zisei detoxifieri de după sărbătorile de iarnă, nutriţioniştii noştri, Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. Dr. George Puia Negulescu şi Dr. Şerban Negulescu vă recomandă o lectură pentru sănătate.

Căsnicia ca boală

Ați avut vreodată senzația că există, pe lumea această, un soi de mariaj noir? Ca în jurul unor cupluri – Doamne ferește să fie chiar al nostru, dar, aveți mare grijă, orice se poate întâmpla – plutește în permanență norișorul cenușiu din care, destul de frecvent, să scape ploaia rece însoțită de tunete și fulgere capricioase? Cartea Soț și soție, scrisă de autoarea israeliană Zeruya Shalev, este, în fapt, o sentință. Transmite că uniunile făcute prea devreme în viață nu durează și că sacrificiile comise în numele iubirii uneori sunt deplasate și nepotrivite.

Pierderea şi regăsirea sinelui

Romanul de debut al scriitorului Abraham Verghese, intitulat atât de inspirat, în traducere românească, Să tai în piatră vie, este construit pe un masiv fundal autobiografic. Născut în Etiopia, din părinţi aparţinând comunităţii creştine din Malabar (India), scriitorul – medic de profesie, actualmente profesor la Stanford University din Statele Unite – a fost şi rămâne ceea ce se numeşte un multiplu minoritar. Mai întâi, datorită unei istorii familiale învolburate: părinţii erau originari din Malabar, comunitate creştină indiană străveche, întemeiată, conform tradiţiei, de Sfântul Apostol Toma. Abraham se naşte, însă, la Addis Abeba, în Etiopia, unde părinţii săi lucrau ca profesori.

O carte bună. Dar o dilemă „cu ingineri”: Cristian Tudor Popescu faţă în faţă cu C.T.P.

Filmul surd în România mută e o carte utilă. Cristian Tudor Popescu trece în revistă filme de propagandă din istoria României, le rezumă, le pune în context. Fără mari pretenţii filozofice sau de critic de film. Mijloacele de bază în propaganda cinematografică sînt enumerate cu răbdare, sînt interpretate fără volute inutile, deci avem de la CTP o carte didactică (jurnalistul ţine şi cursuri de film de ani buni, iar asta se vede mai ales în structura cărţii), nu un compendiu jurnalistic-stilistic cum ne obişnuise în ultimii ani.

A apărut ultimul volum al trilogiei 1Q84

Prima traducere din acest an pe care le-o propune colecția Biblioteca Polirom iubitorilor de ficțiune din Romania este mult-așteptatul volum 3 al trilogiei 1Q84, o carte în care Haruki Murakami ne promite să dezlege enigmele lăsate în suspans, un roman în care magicul și oniricul sunt lăsate să se manifeste cu naturalețe și ingeniozitate. Cartea a sosit azi de tipografie și va fi în librării în zilele următoare.

Laureații Costa Book Award 2011

Premiile Costa Book reprezintă unele dintre cele mai populare și prestigioase distincții literare, recunoașteri publice anuale ale unora dintre cele mai bune cărți apărute în Marea Britanie și Irlanda. Câștigătorul fiecăreia dintre cele cinci categorii primește un cec de 5000 de lire sterline, iar dintre aceștia este ales marele laureat (vom afla numele său peste trei săptămâni), care mai încasează încă 30.000 lire sterline. Premiile au fost înființate în urmă cu 40 de ani, în 1971, sub numele Whitbread Literary Awards. Din 1985 până în 2006 au fost cunoscute ca Whitbread Book Awards, iar apoi au intrat sub patronajul Costa.

Dragostea este putere, nu există putere fără dragoste

Această carte, Mîndra fecioară, publicată de Joyce Carol Oates în 2009, are un subiect ciudat. Uneori te duce cu gândul la Lolita lui Nabokov, dar de fapt îți dezvăluie altfel de trăiri. Este o carte cu un amestec bizar între onirism si realism, între ireal și real. Ne introduce într-o lume pe care o percepem ca pe ceva în care trăim, ceva în care se îmbină înălțimile minții cu micimile ei, splendoarea cu ticăloșia. În acest fel, simțim ca și cum personajele principale ale cărții sunt în preajma noastră, printre noi sau chiar noi. Personaje pe care le detestăm uneori, dar care ne plac în măsură egală, pentru că le înțelegem și chiar ne regăsim în ele, chiar dacă nu în extremismul gândurilor și gesturilor lor.

Răspunsuri elegante

Neagu Djuvara este un domn în adevăratul sens al cuvântului – un domn talentat, spiritual şi care ştie să fie fermecător. Ca atare, modul în care a reacţionat la criticile ce i-au fost adresate în urma publicării volumului Thocomerius - Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Țării Românești a fost pe potriva firii şi educaţiei sale. N-a ignorat nici un articol – nici pe cele ale unor istorici de prestigiu, precum Răzvan Theodorescu, nici pe cele ale unor bloggeri. Le-a răspuns tuturor cu tact, politicos, dar susţinându-şi în continuare punctul de vedere.

Un profet sceptic şi cultivat

Băieţii de pe strada noastră este o parabolă subversivă, o reinterpretare modernă a miturilor din Biblie şi din Coran. Romanul a fost considerat o blasfemie, cititorilor arabi fiindu-le interzisă lectura lui timp de 50 de ani. Autorităţile din ţările arabe l-au citit printre rânduri şi s-au temut de o chemare la revoltă. Şi ce poate fi mai îmbietor decât o chemare profundă şi artistică sau decât un migălos arabesc ţesut din intrigi, trăiri umane cutremurătoare

Pure British style: Beryl Bainbridge

Dacă tot ne străduim, la început de an, să facem planuri fanteziste şi liste cu lucruri imposibil de respectat – gen „să învăţ chineza până la Paşte, „să mă duc la sală de trei ori pe săptămână ori „să citesc toate cărţile la modă –, de ce n-am încerca să privim puţin peste umăr, la lucrurile bune pe lângă care am trecut în grabă sau pe care le-am tot amânat? La cărţile care merită citite şi recitite peste ani, nu pentru că ne schimbă viaţa, ci pentru că ne învaţă cum să o stăpânim...

Lună: ianuarie 2012