Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara La Vest de Est / La Est de Vest, desfăşurat în perioada 24-26 octombrie, reprezintă, în opinia organizatorilor, o reuşită. Aproape 400 de iubitori de literatură au fost prezenţi, pe parcursul celor 3 zile ale evenimentului, la Muzeul de Artă Timişoara, iar autorităţile locale – mulţumite de reuşita primei ediţii – s-au arătat entuziaste să susţină continuitatea proiectului. Următoarea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara La Vest de Est / La Est de Vest va avea loc în perioada 23-25 octombrie 2013.
Asperger este un test, o insurgență. Resimt – și-mi îngădui să spun că și cei mai mulți dintre poeții generației mele – fundătura tematică, prostituția, uzura ireparabilă a cuvântului, formei, a poeziei majusculate, a tuturor ideilor luate de-a gata, răscroite, răscoapte. Am căutat în ultimii ani acele instrumente care ar fi avut capacitatea de a dizolva narativul, biografismul show-off, nud, dansul de păpușă al acelorași ritmuri circadiene, dâra groasă pe care o lasă truismul pretins insolit, tentația/ușurătatea de a liriciza cu mijloace facile, ostentația expresivă – cu atâta îndârjire exploatate în poezia actuală.
Editura All anunţă apariţia pe piaţă a lucrării Istoria universală, un studiu cronologic amănunţit al existenţei omului pe pământ, de la originile sale şi până la evenimentele cele mai recente.
Felix Palma este un scriitor spaniol care a cunoscut ascensiunea rapidă în topurile de vânzări internaționale cu primele două volume ale Trilogiei Victoriene, Harta timpului și Harta cerului. Două volume fantastic de frumoase, scrise în stilul victorian, pline de aventuri interesante și de detalii istorice atent documentate. Dacă vă era dor de o lectură-good old fashion style, aceste volume sunt ideale.
Ceremonia de premiere a cîştigătorilor primului concurs naţional de design de carte , s-a desfăşurat aseară, 29 octombrie, la UNA Galeria din capitală. Premiul I i-a revenit Alexandrei Cor, pentru volumul Kitch (Atelierul de Grafică), Premiul al II-lea – lui George Anghelescu, pentru volumul De-a avangarda, iar Premiul al III-lea îl împart Reszegh Botond, pentru volumele Családfa de Piero Bianconi, Holtak szigete de Gerhard Meier şi A kék szifon de Urs Widmer (Bookart Kiadó) cu cei de la Griffon & Swans,
Întâlnirile cele mai simple, clădirile lipsite de o povară istorică, oamenii retraşi într-o singurătate apatică pot ascunde, de fapt, cele mai întunecate poveşti, deseori greu de pus în cuvinte. Hotelul Delfin din romanul Dans dans dans (apărut la Polirom) al scriitorului Haruki Murakami este un loc de graniţă, între vis şi realitate, un spaţiu al prevestirilor şi premoniţiilor, al pierderii şi regăsirii de sine.
Aţi citit La Medeleni? Dacă ziceţi „nu, tind să nu vă cred, mai ales dacă sunteţi de gen feminin. Din copilărie. Amintiri scrisă de Radu Rosetti este un fel de La Medeleni, mult mai neromanţat decât opera lui Ionel Teodoreanu. Stă ca mărturie credibilă şi directă a unei epoci, jumătatea secolului XIX trăită în dulcea Moldovă, văzută şi povestită prin ochii unui copil. Nu prin ochii lui Nică a lui Ştefan a Petrei, e adevărat, ci prin ochii unui copil cu stare. Căci Radu Rosetti, înainte de a fi scriitor, istoric, genealogist şi politician, a fost copil. Odrasla unor oameni cu stare – părinţii săi au fost logofătul Răducanu Rosetti şi domniţa Aglae Ghica, nici mai mult, nici mai puţin decât fiica domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica.
Patru bărbați și o femeie. Patru tineri în care hormonii scot strigăte de luptă și o femeie care atrage ca un magnet priviri, atingeri, declarații, iubiri. Apostolii și Magdalena, varianta contemporană, de liceu. Hipersexualitatea fetei, Andre, devine tema discuțiilor purtate de cei patru tineri – Bobby, Luca, Sfântul și povestitorul fără nume. Fiecare băiat reprezintă o tipologie, dar toți laolaltă dau imaginea societății contemporane în care religia încă mai joacă un rol
Milorad Pavic este recunoscut pentru structura inedită a romanelor sale imitând clepsidra, dicţionarul sau careul de cuvinte încrucişate. Pentru a scrie Ultima iubire la Ţarigrad. Îndreptar de ghicit s-a inspirat din simbolurile cărţilor de tarot. Fiecare capitol are denumirea unui astfel de simbol, fiind însoţit şi de un desen înfăţişând personajele apărute pe cărţile de tarot. Sunt personajele care le oferă un chip temerilor umane, refulate şi adăpostite în adâncul psihicului, fiind universal valabile, de unde şi convingerea (falsă) a oamenilor că nu pot fi minţiţi de ghicitoare, cărtile având întotdeauna dreptate. Pe fiecare astfel de carte sunt proiectate trăirile şi dramele umane, lăuntrice, iar interpretările ambigue nasc iluzia predicţiei adeverite peste ani.
Ha-Joon Chang este un economist de origine coreeană, prof de economie la Cambridge, cu o specializare extrem de fierbinte (drepturile de autor) şi cu o viziune economică din ce în ce mai populară după criza din 2007 (economia heterodoxă, un curent critic la adresa neoliberalismului omniprezent). Omul scrie un eseu istorico-economic de popularizare cît se poate de onestă şi de vioaie a unor întrebări dure adresate maimarilor care fac astăzi politică şi, implicit, politică economică.
Luni, 29 octombrie, începînd cu ora 18.00, la UNA Galeria din Bucureşti (str. General Budişteanu nr. 10), va avea loc ceremonia de premiere a cîştigătorilor primului concurs naţional de design de carte – vor fi anunţaţi cei trei mari cîştigători ai Premiilor I, II şi III, plus cîştigătorul premiului de încurajare pentru tinerii graficieni. Cu această ocazie, va fi vernisată şi expoziţia Cele mai frumoase cărţi din România.
Bradbury parodiază cu succes societatea britanică din anul 1986, an glorios al guvernului Tatcher care tăia cât putea din implicarea statului în viața economică încercând să transforme piața liberă într-o bază a creșterii economice și...a libertăților individului. Era o lume a tăiatului de panglici la inaugurarea unor noi tronsoane de autostradă, se retezau școli, se forfeca sistemul de sănătate, se închideau teatrele, se reduceau cheltuielile publice și toate acestea împărțeau țara în două categorii de oameni: cei tăiați și cei care tăiau, săraci și bogați.