Spaţiul livresc al unui anticariat vechi din Barcelona, un castel-închisoare pe culmile Montjuicului şi un loc incert şi plin de legende al Cimitirului Cărţilor Uitate adună în romanul Prizonierul cerului o sumă de poveşti care se identifică mai mult cu locurile în care se nasc decât cu oamenii care le poartă.
Ţinutul secetos din sud a rămas în obrajii, în ochii Lolei. Este ţinutul unde numai pepenii şi duzii mai scot capul din ţărână. La oraş, Lola învaţă despre cât de grele sunt dorinţele, dar şi despre cât de usoare devin ţelurile. Şi mai află că are cele mai puţine rochii dintre toate colegele de cămin, iar preţul dresurilor subţiri ca un abur îi arată cum să-şi cârpească sumara cochetărie la glezne şi la pulpe, cu ojă. În mintea Lolei, atingerea scopurilor uşoare merita sacrificiile făcute pentru a învăţa limba rusă (în patru ani de facultate) şi răceala terorii comuniste, demonul hrăpăreţ ce înhaţă gândurile dezgheţate. La final, studenta vrea să revină în satul sarac alături de un partener educat, cu mâini curate şi cămăşile albe, un boier al uliţelor amărâte, în locuinţa căruia frizerul intră desculţ, lăsând glodul în prag.
Cartea Melaniei Gideon îşi are locul ei cu siguranţă în raftul de chick-lit. Cu toate acestea, deşi rândurile sunt scrise în ritm alert, simpatic şi atrăgător – condiţii de bază pentru o lectură lejeră – Soţia 22 pune nişte probleme de care majoritatea femeilor şi-ar dori să uite. De aceea nu sunt foarte sigură că reprezintă cea mai potrivită carte, mai ales dacă simţi că vârsta de 40 de ani (şi mai ales peste) îţi provoacă o sincopă de gândire şi de funcţionare. Sau poate tocmai de aceea ar trebui să citeşti volumul acesta aparent uşurel şi relaxant, ca să-ţi vină idei despre cum să tratezi îmbătrânirea inevitabilă (cine crede altceva despre sine are probleme grave), despre cum să renaşti, despre cum să te reactivezi şi să trăieşti din nou.
Charlotte, protagonista cărții Luxomania, este o publicitară care ajunge în lumea luxului. Până aici nimic rău, poate părea chiar un pas înainte. Lucrează într-un magazin vestit, Montezzo, aflat pe celebra Rue de Faubourg Saint-Honoré din Paris. Ce-și poate dori mai mult decât o atmosferă selectă, în care să fie înconjurată de haine frumoase și scumpe, de parfumuri alese și de bijuterii inaccesibile vulgului?
Într-un fel, Jhumpa Lahiri sau J-humps, cum i se mai spune, cu Pământ neîmblânzit mi-a amintit de Zadie Smith și Dinţi albi. Poate pentru că amândouă vorbesc despre diferenţele culturale și despre cum exilul (forţat sau voluntar) e mai greu de acceptat decît ne imaginăm.
Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara La Vest de Est / La Est de Vest, desfăşurat în perioada 24-26 octombrie, reprezintă, în opinia organizatorilor, o reuşită. Aproape 400 de iubitori de literatură au fost prezenţi, pe parcursul celor 3 zile ale evenimentului, la Muzeul de Artă Timişoara, iar autorităţile locale – mulţumite de reuşita primei ediţii – s-au arătat entuziaste să susţină continuitatea proiectului. Următoarea ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara La Vest de Est / La Est de Vest va avea loc în perioada 23-25 octombrie 2013.
Asperger este un test, o insurgență. Resimt – și-mi îngădui să spun că și cei mai mulți dintre poeții generației mele – fundătura tematică, prostituția, uzura ireparabilă a cuvântului, formei, a poeziei majusculate, a tuturor ideilor luate de-a gata, răscroite, răscoapte. Am căutat în ultimii ani acele instrumente care ar fi avut capacitatea de a dizolva narativul, biografismul show-off, nud, dansul de păpușă al acelorași ritmuri circadiene, dâra groasă pe care o lasă truismul pretins insolit, tentația/ușurătatea de a liriciza cu mijloace facile, ostentația expresivă – cu atâta îndârjire exploatate în poezia actuală.
Editura All anunţă apariţia pe piaţă a lucrării Istoria universală, un studiu cronologic amănunţit al existenţei omului pe pământ, de la originile sale şi până la evenimentele cele mai recente.
Felix Palma este un scriitor spaniol care a cunoscut ascensiunea rapidă în topurile de vânzări internaționale cu primele două volume ale Trilogiei Victoriene, Harta timpului și Harta cerului. Două volume fantastic de frumoase, scrise în stilul victorian, pline de aventuri interesante și de detalii istorice atent documentate. Dacă vă era dor de o lectură-good old fashion style, aceste volume sunt ideale.
Ceremonia de premiere a cîştigătorilor primului concurs naţional de design de carte , s-a desfăşurat aseară, 29 octombrie, la UNA Galeria din capitală. Premiul I i-a revenit Alexandrei Cor, pentru volumul Kitch (Atelierul de Grafică), Premiul al II-lea – lui George Anghelescu, pentru volumul De-a avangarda, iar Premiul al III-lea îl împart Reszegh Botond, pentru volumele Családfa de Piero Bianconi, Holtak szigete de Gerhard Meier şi A kék szifon de Urs Widmer (Bookart Kiadó) cu cei de la Griffon & Swans,
Întâlnirile cele mai simple, clădirile lipsite de o povară istorică, oamenii retraşi într-o singurătate apatică pot ascunde, de fapt, cele mai întunecate poveşti, deseori greu de pus în cuvinte. Hotelul Delfin din romanul Dans dans dans (apărut la Polirom) al scriitorului Haruki Murakami este un loc de graniţă, între vis şi realitate, un spaţiu al prevestirilor şi premoniţiilor, al pierderii şi regăsirii de sine.
Aţi citit La Medeleni? Dacă ziceţi „nu, tind să nu vă cred, mai ales dacă sunteţi de gen feminin. Din copilărie. Amintiri scrisă de Radu Rosetti este un fel de La Medeleni, mult mai neromanţat decât opera lui Ionel Teodoreanu. Stă ca mărturie credibilă şi directă a unei epoci, jumătatea secolului XIX trăită în dulcea Moldovă, văzută şi povestită prin ochii unui copil. Nu prin ochii lui Nică a lui Ştefan a Petrei, e adevărat, ci prin ochii unui copil cu stare. Căci Radu Rosetti, înainte de a fi scriitor, istoric, genealogist şi politician, a fost copil. Odrasla unor oameni cu stare – părinţii săi au fost logofătul Răducanu Rosetti şi domniţa Aglae Ghica, nici mai mult, nici mai puţin decât fiica domnului Moldovei, Grigore Alexandru Ghica.