Sunt sigură că diseară, Sala Mare a Teatrului Național Vasile Alecsandri din Iași va fi arhiplină. Pentru că este seara David Lodge. Un scriitor de ale cărei cărți eu am devenit dependentă în urmă cu vreo 15 ani. Sunt momente în care mă întorc la Schimb de dame ori la Bărbatul făcut din bucăți, pentru că îmi place cum pune Lodge cele mai delicate momente existențiale și cele mai importante interogații umane în fraze simple, clare, directe.
Din această săptămână, în toate librăriile din țară, un nou roman emoţionant semnat de Cătălin Mihuleac, America de peste pogrom, apărut la Editura Cartea Românească, disponibil și în ediție digitală. După Aventurile unui gentelman bolşevic şi Zece povestiri multilateral dezvoltate, apărute în 2012, respectiv 2010, Cartea Românească vă propune romanul...
Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi (1-5 octombrie 2014) se bucură şi în acest an de parteneriatul extrem de generos al Inspectoratului Şcolar Judeţean Iaşi. Datorită acestuia vor fi posibile, ca şi în 2013, Întâlnirile în licee ale marilor scriitori cu publicul şcolar și decernarea Premiului liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte apărută în 2013. De asemenea, 3 octombrie va fi zi liberă pentru elevii din clasele liceale pentru a putea participa la evenimentele din cadrul FILIT.
Cei care vor veni la ediția a doua a Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași vor avea parte de multe alte surprize culturale, pe lângă întâlnirile cu autori remarcabili din țară și din străinătate, traducători de marcă, editori și agenți literari.
Romanul Neînţelegerea a readus în prezent iubirile pulverizate în senzaţii descrise cu minuţiozitatea obsesivă şi lirismul ce dominau timpul amanţilor ce (încă) aveau răbdare. Irene Nemirovsky descrie acea Europă imaginată de cititorii îndrăgostiţi de perioada interbelică, dar, mai ales, de Parisul anilor ’20. În Parisul acelor vremuri, amorurile începeau discret şi căpătau mirosul narcotic şi opulent al parfumurilor alese de soţiile burgheze când îşi permiteau escapade într-un cabaret din Montmartre, prefăcându-se că pot capta lecţia senzualităţii făţişe, cu aere burleşti, şi nepăsarea frivolă în faţa consecinţelor.
Planeta Marte a intrat în atenția generalizată a pământenilor pe la mijlocul secolului al XIX-lea, revelându-și apoi, pe parcursul întreg secolului XX, potențialul de influențare a mentalității umane. Nu mă refer la influențe de felul celor ce preocupă astrologia, ci la unele izvorâte din realitatea astronomică și din mitologia populară construită în jurul ei. O mitologie la care, trebuie să admitem, și SF-ul modern și-a adus pe cât de bogata, pe atât de rodnica sa contribuție.
Ediția 2014 a FILIT va reuni anul acesta peste 300 de invitați de seamă ai literaturii mondiale și române, precum și traducători, manageri culturali, critici și jurnaliști culturali. Lista scriitorilor care au acceptat să participe la FILIT prinde contur, organizatorii făcând publice o parte din confirmări. Astfel, publicul se va bucura de prezența scriitorilor străini Herta Muller (Germania), David Lodge (Marea Britanie), Sahar Delijani (Iran, în prezent locuiește în Italia), Romain Puertolas (Franța), Monika Peetz (Germania), Care Santos (Spania), Edward Hirsch (SUA), Guillermo Arriaga.
Șapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanți vor sosi luna viitoare în capitala Banatului, la cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, plănuită să aibă loc în perioada 22-24 octombrie, la Muzeul de Artă, Sala Barocă.
Dacă ne-am dori ca despre cărțile de SF să se exprime doar presa literară, cea instituită, condusă și subvenționată de Uniunea Scriitorilor, ori revistele care o orbitează mai la distanță, însă într-o dependență culturală și financiară evidentă, cred că am putea aștepta mult și bine. În redacțiile acestea „cu ștaif plutește de decenii un aer de neîncredere în genurile neconvenționale și aș putea paria că până și recenziile de care au avut parte odinioară anticipațiile lui Vladimir Colin, Mihu Dragomir, Kernbach, Hobana, Crohmălniceanu și alți scriitori „convertiți la SF apăreau în Gazeta literară, Viața Românească, Luceafărul și Contemporanul (atunci când erau semnate de nume aparținătoare breslei literare) din pură obligație colegială și mai puțin dintr-o conștiință profesională a unei critici devotate – precum medicii de sub incidența jurământului hipocratic – propriei profesii.
Dacă un regizor ar inventa un scenariu apocaliptic în care omenirea îşi pierde apetitul pentru citit, vânzarile scad alarmant, cele mai frumoase librării şi biblioteci din lume devin ruine transformate în abatoare, iar un personaj inocent va trebui să găsească acea carte-minune într-un timp record, pentru a le reda pământenilor pofta de a citi, atunci acea carte ar trebui să fie O singurătate prea zgomotoasă.
Captivant prin tonul de roman noir, prin atmosfera sumbră şi confesiunile depresive, Cîteva lucruri despre tine de Florin Irimia pare o poveste desprinsă din filme, pe cît de neverosimilă, pe atît de fascinantă, la graniţa dintre vis şi realitate.
Când am mai vorbit despre inițiativa lui Mugur Cornilă de a lansa la Eagle Publishing House o colecție specială, numită „Seniorii Imaginației. Integrala science fiction & fantasy, am observat, mai întâi, faptul că un asemenea proiect era cu adevărat spectaculos și întru totul necesar. Traducerile din SF-ul anglo-american se înmulțiseră la modul exploziv după anul 2000, încât marile edituri păreau să le acorde credit exclusiv, în detrimentul cărților genului scrise de români.