De ce se îndrăgostesc străinii de România, ce-i motivează și ce experiențe au avut aici? Mulți vin la studii, cu afaceri, din motive personale sau umanitare și, deși sunt convinși că vor rămâne doar un timp, la un moment dat își dau seama că nu mai vor să plece acasă. În pofida obstacolelor întâlnite (de la infrastructură la fiscalitate, de la sistemul sanitar la cel educațional și multe altele), ei descoperă oportunități și frumuseți pe care nu le găsesc în țările natale.
Ați luat vreodată în copilărie untură de pește? Are un gust oribil, dar până la urmă face bine. Cam așa am simțit și cu Inferno - cea mai recentă producție literară marca Dan Brown – o carte de vacanță care continuă aventurile citadine ale unui personaj deja cunoscut: profesorul Robert Langdon.
John Fante e un scriitor pe nedrept uitat sau pe nedrept lăsat pe rafturile librăriilor. A fost nevoie de o ecranizare dulceago-romanțioaso-stângace a romanului său Întreabă praful pentru ca lumea să-și amintească de el. A fost nevoie de un efort concertat al literaților americani pentru a-l scoate din nou la lumină. În tot acest timp, literatura de mâna a doua, scrisă de creiere care ar putea livra lejer scenarii de filme ieftine, a prosperat.
Roberto Bolaño nu e un autor cu care cititorii români să fie foarte familiarizați – nici măcar cei americani nu l-au descoperit cu totul până acum. E o stea care strălucește mai tare postum, căci adevărata sa consacrare literară i-a venit după moarte, în 2003.
Sahar Delijani s-a născut în închisoarea Evin din Teheran, în 1983. Atunci părinții săi fuseseră arestați pentru activism politic, într-un context social în care oricine nu se exprima în favoarea regimului era considerat suspect. De la acest moment începe și povestea pe care ne-o spune în Copiii arborelui de jacaranda, o carte greu de încadrat într-o categorie anume, căci e mai mult o istorie de familie pusă într-un scenariu foarte puțin ficționalizat.
Club Panic! şi Editura Herg Benet vă invită la lansarea romanului nymphette_dark99, de Cristina Nemerovschi, miercuri, 26 iunie, de la ora 20.00, în Panic! Club (Str. Academiei, nr. 19, Bucureşti). Lectură live, discuţii cu cititorii, autografe şi after-party! În cadrul lansării, va avea loc şi prezentarea colecţiei Cărţile Arven.
Șantajul este cel mai recent roman al lui Grisham tradus în România și e un pic diferit de celelalte cărți ale sale. Nu e despre o victimă a sistemului judiciar american, sau nu chiar...Nu e despre vreun fugar, care are un trecut de care se rușinează și o conștiință proaspăt trezită...nu chiar în forma asta. E despre un fost avocat închis de federali pentru că a fost amabil cu un client șnapan și acum trage ponoasele excesului de bune maniere într-un lagăr pentru condamnați mai puțin periculoși. Malcolm Bannister e negru, inteligent peste medie și al naibii de hotărât să învingă sistemul cu propriile lui arme.
...să citesc Paturi de împrumut, primul volum din noul imprint Narator, de la Publica, fix cu două zile înainte de a pleca în concediu? Nu știu. Cert e că am comis-o și de cum am ajuns la hotel am început să văd monștri zâmbitori peste tot. Și mă port frumos, zâmbesc mai mult, căci nu se știe niciodată.
Să citești John Le Carré poate fi o terapie antistres mai bună decât orice tratament naturisto-spiritual, pentru că te energizează cu totul, oferindu-ți o intrigă credibilă și captivantă. Pentru că John Le Carré nu scrie pentru mulțimi imense de cititori, de multe ori am avut impresia că scrie doar pentru sine – și câteodată că scrie chiar despre sine.
Probabil ca buna imagine a României în lume și discursul onest despre calitățile acestui neam nu mai țin de apartenența genealogică la acest spațiu. Ele sună mai bine în gura unui străin care vine aici din curiozitate – sau din iubire – și ajunge să ne cunoască. Și ne apreciază pentru ce suntem și cum suntem.
Este una dintre cele mai aclamate eseiste americane și o autoare de ficțiune care își provoacă cititorii la autoanalize interioare.
Scriitoarea australiană Kate Morton are un dar: face casele vechi să vorbească, să-și spună poveștile și să ne dezvăluie secrete adânc ascunse. E un truc pe care doar scriitorii buni îl pot stăpâni, și pe care ni-l arată la fiecare nou roman altfel.