Șapte nume importante ale literaturii universale contemporane alături de cinci scriitori români importanți vor sosi luna viitoare în capitala Banatului, la cea de a III-a ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, plănuită să aibă loc în perioada 22-24 octombrie, la Muzeul de Artă, Sala Barocă.
Dacă ne-am dori ca despre cărțile de SF să se exprime doar presa literară, cea instituită, condusă și subvenționată de Uniunea Scriitorilor, ori revistele care o orbitează mai la distanță, însă într-o dependență culturală și financiară evidentă, cred că am putea aștepta mult și bine. În redacțiile acestea „cu ștaif plutește de decenii un aer de neîncredere în genurile neconvenționale și aș putea paria că până și recenziile de care au avut parte odinioară anticipațiile lui Vladimir Colin, Mihu Dragomir, Kernbach, Hobana, Crohmălniceanu și alți scriitori „convertiți la SF apăreau în Gazeta literară, Viața Românească, Luceafărul și Contemporanul (atunci când erau semnate de nume aparținătoare breslei literare) din pură obligație colegială și mai puțin dintr-o conștiință profesională a unei critici devotate – precum medicii de sub incidența jurământului hipocratic – propriei profesii.
Dacă un regizor ar inventa un scenariu apocaliptic în care omenirea îşi pierde apetitul pentru citit, vânzarile scad alarmant, cele mai frumoase librării şi biblioteci din lume devin ruine transformate în abatoare, iar un personaj inocent va trebui să găsească acea carte-minune într-un timp record, pentru a le reda pământenilor pofta de a citi, atunci acea carte ar trebui să fie O singurătate prea zgomotoasă.
Captivant prin tonul de roman noir, prin atmosfera sumbră şi confesiunile depresive, Cîteva lucruri despre tine de Florin Irimia pare o poveste desprinsă din filme, pe cît de neverosimilă, pe atît de fascinantă, la graniţa dintre vis şi realitate.
Când am mai vorbit despre inițiativa lui Mugur Cornilă de a lansa la Eagle Publishing House o colecție specială, numită „Seniorii Imaginației. Integrala science fiction & fantasy, am observat, mai întâi, faptul că un asemenea proiect era cu adevărat spectaculos și întru totul necesar. Traducerile din SF-ul anglo-american se înmulțiseră la modul exploziv după anul 2000, încât marile edituri păreau să le acorde credit exclusiv, în detrimentul cărților genului scrise de români.
Uniunea Editorilor din România (UER), sub egida Federaţiei Editorilor din România (FER), organizează, în perioada 25 august-27 noiembrie, ediţia a III-a a Premiului literar „Augustin Frăţilă - romanul anului 2013. Premiul, în valoarea de 10 000 de euro, este acordat de compania Philip Morris Trading, care continuă astfel, pentru a treia oară consecutiv, parteneriatul început în 2012.
Ca să devii mai bun, să evoluezi spiritual și să te bucuri și mai mult de tot ce ai nu trebuie să cheltuiești mulți bani pe cursuri costisitoare de dezvoltare personală, nu trebuie să faci zeci de ședințe de terapie la prețuri piperate, nu trebuie să te duci în tabere de wellbeing. Eu cred că îți trebuie doar un teanc de cărți bine alese, un loc frumos și liniștit și băutura preferată alături!
Femei singure (Polirom) poate fi considerat un hit al verii 2014, din categoria traducerilor mult-aşteptate de cei pasionaţi de literatura dezvoltată în paralel cu filmele neorealiste. Considerată una dintre cele mai bune cărţi scrise de Cesare Pavese, vine să umple un gol în domeniul traducerilor de după ’89, dedicate generaţiei postbelice, din care fac parte scriitorii ce au revoluţionat literatura italiană, printre care Italo Calvino, Dino Buzzati şi Alberto Moravia.
SF-ul românesc a cunoscut vremuri mai bune și mai rele, până să ajungă la starea lui actuală, pe care cei ce nu ne citesc genul, fie ei chiar și figuri culturale ilustre, o declară inexistentă, iar eu mă încăpățânez să cred că e de-a dreptul înfloritoare. Fără îndoială, în asemenea aprecieri fiecare își asumă riscul propriu. Eu, unul, cred că mi-am luat măsuri de prudență, în sensul că parcurg cam tot ce se publică în domeniu, iar despre ce citesc scriu, fiind oarecum în cunoștință de cauză.
Dacă adolescentul lui Salinger din romanul De veghe în lanul de secară (Polirom) trăia în Japonia postbelică, ar fi fost aruncat într-o familie unde nu se mai serbau zilele de naştere, mai mult, erau uitate de tot, cu nişte părinţi absenţi şi fraţi însinguraţi, ar fi devenit probabil adolescentul extremist din 17 (Polirom), una dintre cărţile de referinţă scrise de Kenzaburo Oe, câştigătorul Premiului Nobel pentru Literatură în 1994.
Un scriitor în devenire, căruia i se respinge manuscrisul într-un mod brutal, devine unul dintre ultimii supravieţuitori ai unei ploi fără sfârşit, transformate într-un potop. În paralel cu apocalipsa acvatică, în casa lui se scurg ultimele acte ale unei drame familiale. Tatăl pune în scenă comemorarea soţiei umilite, care a murit exact în ziua în care fiul cu aspiraţii artistice a venit însoţit de iubita lui.
Cea mai recentă apariție a editurii Cartea Românească este volumul Carte de identităţi. Mutaţii ale autobiograficului în proza românească de după 1989 semnat de Florina Pîrjol.