La finalul înscrierilor la cea de a doua ediţie a Galei Industriei de Carte din România, ne bucurăm să constatăm o reacţie entuziastă din partea tuturor instituţiilor ce compun industria autohtonă de carte (edituri, librării, tipografii şi biblioteci) – o creștere cu aproximativ 30% a numărului de participanți în competiție. Peste 100 de instituţii şi peste de 600 de titluri concurează la cele 10 premii de excelenţă care vor fi înmînate pe data de 25 aprilie, în cadrul celei de a doua ediții a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”.
Într-un articol precedent, intitulat De ce scriu scriitorii, am elaborat o parte dintre motivele pentru care scriitorii scriu ficţiune, trecând în revistă câteva concepţii greşite, des întâlnite. Am argumentat, de exemplu, faptul că majoritatea scriitorilor nu scriu pentru faimă şi bani, ambele fiind greu de atins, şi prin urmare nu acestea reprezintă motivul principal al scriitorilor trecuţi de prima tinereţe ( vârsta naivităţii).
Știu, un asemenea titlu vă trimite cu gândul la România social-politică a acestor ani. Dar, cum nu intenționez să mă transform peste noapte într-un analist de subiecte generale, mă voi rezuma la chestiunile aplicate ale acestei rubrici – bunăoară la relația, tot mai strânsă în ultimul timp, a SF-ului cu Internetul. Fiind un om poate nu atât de modă veche, cât de cultură ceva mai veche, mărturisesc că mi se strânge inima ori de câte ori văd că o publicație interesantă, bună de răsfoit și de citit pe îndelete, căreia poți chiar să-i miroși paginile abia ieșite de sub tipar, își încetează apariția în această formă clasică și trece exclusiv la varianta electronică.
Primul roman semnat de Kathleen Winter abordează cu profunzime, sensibilitate și îndrăzneală una dintre temele cele mai controversate ale epocii contemporane: identitatea sexuală. Wayne este un copil hermafrodit care se naște într-un sat pitoresc de pe coasta Labradorului, unde rolurile bărbaților și ale femeilor sunt guvernate de tradiție și convenții. Copilăria învăluită de mister a lui Wayne stă sub semnul ambiguității sexuale și al amenințării cu demascarea publică. Lucrurile se complică și mai mult în momentul atingerii maturității sexuale, când descoperă că organismul lui are capacitatea de a se reproduce singur.
Astăzi debutează înscrierile la cea de a II-a ediție a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar”. Dedicată excelenței editoriale, Gala „Bun de Tipar” își propune să contribuie deopotrivă la promovarea celor mai importante proiecte anuale ale pieței de carte românești, cît și la profesionalizarea celor din industria de carte și la creșterea sentimentului de breaslă. Profesionişti ai cărţii – editori, autori, traducători, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialiști în vînzări, marketing și comunicare – vor avea ocazia să se bucure de recunoaşterea colegilor de breaslă şi a publicului în această gală dedicată excelenţei editoriale.
M-am decis să intervin într-o discuție despre premiile care se acordă la noi pentru literatura SF. Preocuparea pentru acest subiect o cred permanentă, dar oarecum subterană, în mediul celor ce scriu asemenea literatură și al cititorilor ei. Din când în când, problema iese la suprafață, vehiculată de autorii și editorii genului, cum văd că fac Michael Haulică și Horia Nicola Ursu într-o apariție recentă din revista digitală Galileo. Și e bine că se întâmplă așa, ca să mai lămurim câte ceva în materie. Bineînțeles, exclud din principiu perspectiva unei lămuriri din categoria celor „ultime și definitive“, fiindcă o asemenea pretenție i-ar umili pe toți cei care și-au mai pus chestiunea în decursul timpului, exprimând-o în termeni
Unul dintre cele mai importante evenimente ale târgului de carte Gaudeamus 2012 a fost lansarea albumului de fotografie Coreea de Nord, un lagăr cât o țară, semnat de jurnalistul TV Adelin Petrișor. Un album cu imagini aproape ireale dintr-o țară ferecată cu mii de interdicții și pedepse. Imagini cu Phenianul, un oraș care pare curat, calm, dar care de fapt este un decor menit să atragă ochii musafirilor străini. Copii și adulți cu fețe prietenoase, dar care ascund povești în care frica joacă un rol principal. Magazine aproape goale, cu rafturi triste. O paradă monumentală, care să arate lumii o țară puternică, o națiune veselă și fericită și un conducător legendar. Un teatru absurd pus de către Adelin Petrișor într-un album de fotografie.
Una din vorbele preferate ale bunicului meu, Moşu, cum îi spuneam, era: „Cine şi-o adus aminte?“. Şi de cele mai multe ori nu se referea la lucruri care s-au întâmplat, ci la lucruri noi, neaşteptate şi neanunţate. Adică nu spunea „Cine şi-o adus aminte că trebuia să cumper pâine “, ci, să zicem „Cine şi-o adus aminte c-o să vină şi revoluţia?“. Acest „cine şi-o adus aminte că...“ ajunsese să înlocuiască definitiv mai puţin poeticul „cine s-o gândit că... “. Mi-a luat ani buni să înţeleg expresia lui Moşu
Mi-am ţinut viaţa cu jurnalismul. Incult, am practicat tipare deja inventate. În reportajele mele mi se spunea că semăn cu Brunea Fox, în interviuri cu Monciu Sudinschi. Şi, cum nu-i citisem, i-am devorat. Da, nu aduceam nimic nou sub soare.
Palahniuk vine cu o noutate: Snuff. Un romănuţ cu cea mai simplă idee din lume: o starletă porno trecută de vremea de glorie vrea să stabilească un nou record de orgie sexuală cu 600 de bărbaţi – adică să depăşească recordul Annabelei Chong (nu un personaj, ci o figură reală). Nu o să stric surprizele, o să vorbesc mai ales de tehnicile folosite de scriitor.
Ediţia a VIII-a a Salonului Internaţional de Carte Bookfest (29 mai-2 iunie 2013) nu va mai aduce la Bucureşti invitaţi dintr-o ţară anume, ci oaspeţi de aceeaşi limbă, limba germană, din Austria, Germania şi Elveţia, în cadrul unui proiect iniţiat de Tîrgul Internaţional de Carte de la Frankfurt: Trei ţări, aceeaşi limbă.
Totul a început în 2009, când Fundația Bill & Melinda Gates a adus în România programul Biblionet. Program care până în februarie 2012 a instruit 2175 de biblliotecari și a echipat peste 1500 de biblioteci publice din întreaga țară cu 6460 de calculatoare. Dincolo de cifre, programul Biblionet redă bibliotecilor publice locul vital în inima comunităților.