BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Când mi se face dor de clasici, piesele scrise de Cehov sunt primele alegeri. Am fost încântată să redescopăr Livada de vişini, Pescăruşul sau Unchiul Vanea. Acest volum include şi piesele de mici dimensiuni, mai puţin cunoscute, dar la fel de acaparante pentru spectatorul care va căuta, avid, noi bijuterii în cufărul dramaturgiei ruse.
În noapte se întâlnesc o studentă pasionată de lectură şi de limba chineză, sora ei (un fotomodel cu tulburări de somn), o prostituată agresată şi părăsită într-un hotel ieftin, un trombonist de jazz şi un angajat la o companie de IT, dar protagonistul acestui roman este, de fapt, oraşul Tokyo. Dramele se intersectează în metropola plină de neoane stridente şi panouri electronice. La început, Haruki Murakami îşi fixează poveştile în decoruri zgomotoase, schimbate într-un ritm alert, trecând apoi la cele de interior, minimaliste. Noaptea, Tokyo pare un fluviu luminos, ieşit din matcă pentru a duce la vale banalitatea din existenţa personajelor.
Un singur element devine previzibil în opera lui Alberto Moravia: estetul bogat, trândav şi melancolic, având şi niscai aspiraţii literare, dar o voinţă anemică pentru a scrie capodopera vieţii sale. Primele capitole din Amorul conjugal îţi dau impresia unui deja-vu dac-ai citit înainte romanul Eu şi el. În aparenţă, se repetă apariţia intelectualului pregătit să renunţe la plăcerile de budoar pentru a-şi păstra energia necesară scrisului. Am spus în aparenţă, deoarece Alberto Moravia detestă să-i ghiceşti mişcările. Nu vei mai găsi un portret masculin respingător, ca-n Eu şi el, iar decorurile s-au mutat, din citadela filmului în Toscana rustică. La rândul ei, soţia intelectualului primeşte un portret încărcat de mister, alături de o senzualitate antică, de nud grecesc.
În mai se numără vacanţele care vor urma. Pentru cei pasionaţi de istorie şi de spaţii exotice, dar care nu au bani să ajungă până-n Asia sau Maghreb, Granada maură este o destinaţie potrivită. Dacă vreţi să citiţi impresiile unui turist mulţumit, aveţi la dispoziţie jurnalul de călătorie scris de Washington Irving. Deşi a vizitat Granada în 1829, cartea sa, Alhambra, nu poate fi considerată o vechitură. Ar fi nedrept. Autorul ei a putut colecţiona legende, amintiri şi imagini rare, mai ales datorită statutului său de călător privilegiat. Guvernatorul i-a amintit de obiceiul gazdei spaniole de a-şi pune casa la dispoziţia oaspeţilor şi i-a oferit un loc de cazare exclusivist - una dintre încăperile Alhambrei, mobilată rapid pentru Irving.
Pentru cei care l-au cunoscut pe Alberto Moravia prin intermediul romanelor sale, volumul de proze scurte Iubitul nefericit este o surpriză (plăcută e puţin spus!). Observaţia este incisivă şi abruptă, iar analiza psihologică, mult mai densă. Portretele sunt concise, dar …
Să le povesteşti despre Tristan şi Isolda unor funcţionari plafonaţi din Praga anilor ’80 nu e uşor. Sunt prea interesaţi de avansarea profesională a colegilor bine văzuţi de Partid. Dar Jiri Marek nu se dă bătut. Doar el l-a convins pe Ulise din Itaca să accepte rolul de cioclu galant. De ce să nu-l ademenească şi pe Tristan? L-a scos de la naftalină şi i-a vândut o identitate aparent neînsemnată: aceea de funcţionar anonim, dar senin, cu suflet de artist, pe nume Jan Toman. Lui i-a dedicat volumul Tristan sau reflecţii despre iubire.
Începi să vezi două luni pe cer? Înseamnă că ai halucinaţii. Dac-ai lătrat la ele, totul e în zadar. Dacă mai şi citeşti despre ele, ai intrat în anul 1Q84 şi ai în faţă unul dintre cele mai aşteptate romane scrise de Haruki Murakami.
Istanbulul devine un alter-ego pentru Orhan Pamuk, un oraş transformat de proiecţiile, visurile şi emoţiile care i-au însufleţit fiecare cotlon. Orhan Pamuk este îndrăgostit de un Istanbul personal, mitic si enigmatic, un oraş care i-a inspirat pe iubitorii de comori exotice, pe artiştii romantici.
Romanul Thera încheie trilogia din care fac parte Soţ şi soţie şi Viaţa amoroasă. Aceeaşi temă străbate cele trei romane: tensiunile din relaţiile de cuplu. În Thera, conflictul dintre valorile tradiţionale şi viziunea modernă asupra libertăţii feminine sunt noua sursă a dilemelor apărute în viaţa protagonistei. Dacă în Soţ şi soţie femeia era chinuită de îndoială şi îşi refuza dezinvoltura, în Thera, personajul feminin îşi îngăduie ruptura de un mediu sufocant.
Trebuie să citeşti Abanos pentru a redescoperi un continent frumos şi blestemat… Africa miresmelor grele de mirodenii şi de magherniţe. Africa unor războaie fără învingători, dar şi a răbdării nesfârşite. Un continent ofertant până la sufocare, aşa l-a găsit jurnalistul Kapuscinski, un explorator modern al sufletului de abanos.
Când o familie de burghezi trăieşte sub ameninţarea falimentului, alege paralizia. Grimasele, înverşunarea, semnele faciale ce prevesteau dezgustul şi disperarea au îngheţat într-o complicitate mitomană. Romanul Indiferenţii este un tablou decadent al unei familii rămase în trecutul securizant, aşteptând viaţa de huzur ce nu se mai întoarce. Personajele sunt veşnicii deznădăjduiţi, aflaţi în aşteptarea unui miraj amăgitor, care să le aducă înapoi fastul pierdut.
Dacă ar fi trăit în secolul nostru, Herodot ar fi avut următoarele joburi: ar fi fost un reporter bun de trimis în zonele fierbinţi, realizatorul unor emisiuni pline de situaţii extreme, difuzate pe Discovery, căpitan de cursă lungă…şi lista poate continua. Ar mai fi fost, probabil, şi un militant Greenpeace. Dar s-a născut în anii de glorie ai papirusului, ai navigatorilor greci şi fenicieni. Nu avea nevoie de limba engleză pentru a se putea înţelege cu oficialităţile, îi era suficient graiul matern deoarece se găsea oriunde câte o colonie grecească, unde să tragă la mal. Atlasul personal se oprea la India şi ridica-n slăvi civilizaţiile apărute în jurul Mediteranei. Atât i-a fost dat să cuprindă-n Istoriile sale.