Dragostea moare în căsnicie? Se transformă în atașament, în parteneriat? Unde se duc fluturii din stomac atunci când apare primul copil în familie? Ce trebuie să sacrifici ca să nu rămîi singur în doi? Dan Coman face, în Căsnicie (ed. Polirom, colecția Ego.Proză), o analiză subtilă a evoluției unei relații de iubire.
Ana Dragu a aflat că băieţelul ei suferă de autism cînd acesta avea doi ani. De atunci, s-a documentat continuu şi s-a implicat activ în recuperarea lui. Avînd la bază experienţa familiei lor, Mîini cuminţi (ed. Polirom, colecția EGOgrafii) spune povestea lui Saşa, de la diagnosticare pînă în prezent, cu toate incertitudinile şi temerile, dar şi cu bucuriile şi progresele făcute pas cu pas. Mama şi fiul învaţă treptat să comunice unul cu altul şi se plimbă ore în şir noaptea pentru că băiatul are insomnii severe.
Cred că dacă ar vrea, Dan Lungu ar putea scrie o poveste frumoasă despre...nimic sau despre orice. Citindu-i cărțile îți dai seama că nu neapărat scriitura curată, nici personajele sau locurile descrise, ci sufletul poveștii te subjugă. Am simțit asta cel mai pregnant la romanul recent lansat
În Bulevardele de centură, Patrick Modiano este un fotograf talentat, ale cărui instantanee legate de Parisul decadent şi labirintic amintesc de priceperea acelor pictori impresionişti capabili să găsească ora perfectă când o îmbinare irepetabilă între culoare şi lumină putea scoate la suprafaţă doar un anumit sentiment, o anumită atmosferă fluidă, greu de transpus în cuvinte.
Bărbaţi fără femei, ultima carte de Haruki Murakami lansată de editura Polirom, a fost scrisă în primul rând pentru cei îndrăgostiţi de modul în care autorul japonez vede relaţiile umane prin acea îmbinare între fantasticul subtil, erotism, timiditatea ce ascunde trăiri stranii şi culorile din interiorul singuraticilor, încât repetarea unor subiecte sau teme vechi nu îi mai deranjează.
Marţi, 16 decembrie, de la ora 19.00, la Librăria Cartea de Nisip din Timişoara (Str. V.V. Delamarina, nr. 1) va avea loc o dezbatere pe tema romanului 1989, semnat de Adrian Buz şi apărut în colecţia „Ego. Proză a Editurii Polirom, disponibil şi în ediţie digitală.
Fetița care se juca de-a Dumnezeu este un roman surprinzător, emoţionant şi plin de umor care explorează, prin ochii inocenţi ai Rădiţei şi cei ai mamei sale, un fenomen ce a marcat profund România postcomunistă: emigraţia temporară. Vă veți putea întâlni cu Dan Lungu la Gaudeamus 2014, sâmbătă, 22 noiembrie, la standul editurilor Polirom și Cartea Românească, unde va lansa acest volum la ora 13.00, alături de Carmen Muşat, Monica Joiţa, Daniel Cristea-Enache.
Polirom şi Cartea Românească vor participa la cea de-a XXI-a ediţie a Tîrgului Internaţional de Carte Gaudeamus (19-23 noiembrie 2014) cu peste 1000 de titluri, toate aflate la reducere (20%). 34 de noi titluri vor fi lansate la această ediţie a tîrgului (31 de evenimente), la standul editurilor, dar şi la Standul Dacia sau Bursa de contacte, din cadrul Romexpo Bucureşti.
V-am mai spus că Florin Irimia scrie bine, al naibii de bine. Dar evident, nu scrie pentru oricine. Dacă nu ești dispus să înfrunți niște demoni personali, nu e indicat să te apuci să-i citești vreunul dintre romane. Vei renunța dacă ești un cititor de duminică. Vei renunța dacă vrei doar literatură ușurică. Vei renunța dacă ești un snob cosmopolit.
Un nou autor islandez a intrat în portofoliul Editurii Polirom, după recenta apariţie a romanului Vulpea albastră de Sjon (Sigurjón Birgir Sigurðsson), autorul multora dintre textele cîntecelor celebrei Björk, nominalizat la Premiul Oscar pentru versurile din coloana sonoră a filmului Dancer in the Dark, regizat de Lars von Trier.
Dacă nu ştiai mare lucru despre literatura din Islanda, romanul Vulpea albastră te poate face să asociezi cărţile scrise în această ţară friguroasă cu lumile de legendă, unde realitatea dură ia o turnură magică pentru a elibera umanitatea de sub pojghiţa brutalităţii, încât rămâi cu impresia că ai găsit varianta nordică a lui Marquez.
Romanul Neînţelegerea a readus în prezent iubirile pulverizate în senzaţii descrise cu minuţiozitatea obsesivă şi lirismul ce dominau timpul amanţilor ce (încă) aveau răbdare. Irene Nemirovsky descrie acea Europă imaginată de cititorii îndrăgostiţi de perioada interbelică, dar, mai ales, de Parisul anilor ’20. În Parisul acelor vremuri, amorurile începeau discret şi căpătau mirosul narcotic şi opulent al parfumurilor alese de soţiile burgheze când îşi permiteau escapade într-un cabaret din Montmartre, prefăcându-se că pot capta lecţia senzualităţii făţişe, cu aere burleşti, şi nepăsarea frivolă în faţa consecinţelor.
