Anul acesta, Republica Cehă este invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte Bookfest, mesajul. Cu două săptămâni înainte de sosirea la București, invitații de onoare ai ediției de anul acesta ai Bookfest ne-au mărturist care sunt gândurile cu care vin în România.
Dacă amesteci într-un pahar cu apă o anumită cantitate de zahăr, nivelul lichidului din pahar nu crește, fiindcă moleculele zahărului completează spațiile libere dintre moleculele apei – așa procedează Cortázar (mai ales în povestiri), așa strecoară el miraculosul în realul cel mai banal, excepționalul în cotidian.
Editura Herg Benet împlineşte doi ani şi jumătate de activitate, motiv pentru care, pe 31 martie 2013, vă invită în Club Panic! din Bucureşti (Str. Academiei nr. 19), pentru a-i cunoaşte pe autori şi a-i asculta live în cadrul unei seri de lecturi şi discuţii care va începe la ora 16.00 şi se va încheia în jurul orei 22.00 (sau când ultimul orator din program va rămâne fără voce).
Pentru anul 2013, Editura Polirom pregăteşte noi titluri în colecţiile sale consacrate – titluri semnate de autori români şi străini, opere de ficţiune şi nonficţiune.
Aş vrea să ştiu exact cum se naşte o carte. Şi nu pot. Pentru că de ce mai multe ori întâi încolţeşte o idee, o întâmplare văzută pe stradă sau povestită de un prieten. Şi când sâmburele poveştii se fixează undeva în mintea mea şi începe să mă provoace, să mă împingă de la spate, ei bine, atunci începe munca. Şi poate părea rutină, dar nu e deloc. Este un fel de maraton, o cursă lungă, în care îţi dozezi forţele, îţi calculezi momentele de aparentă odihnă, sprintezi din timp în timp, apoi, evident, oboseala începe să apară, tentaţia renunţării, îndoielile...
Nu sunt genul de scriitor care lucrează cu program. Nu mă pot aşeza la birou, spunându-mi, gata, am două ore pentru scris, să-i dau drumul. Când mă apuc, este ca şi cum ar fi singurul lucru care mi-a mai rămas de făcut în viaţă, pentru care am tot timpul din lume. De aceea, o întâlnire stabilită pentru seara, mă împiedică să mă apuc de scris la ora nouă sau zece dimineaţa.
Cel mai important eveniment al zilei de vineri a fost conferinţa Căutătorilor de Poveşti, un proiect Biblionet & Ministerul Culturii despre poveştile pe care le spun bibliotecile din ziua de azi. Irina Păcurariu, Cătălin Ştefănescu, Vlad Petreanu şi Radu Paraschivescu au fost cei patru călători care au bătut ţara şi au adus la lumină poveşti extraordinare despre bibliotecari şi biblioteci din diferite zone ale ţării.
Miercuri, 24 octombrie, de la ora 18, la Muzeul de Artă (Palatul Baroc) debutează prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara. Trei seri de lecturi publice, dezbateri şi dialog cu publicul, la care vor participa atît nume importante ale scenei literare europene de astăzi, cît şi scriitori timişoreni de referinţă.
Prima ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Timişoara „La Vest de Est / La Est de Vest va avea loc în perioada 24-26 octombrie, la Muzeul de Artă (Palatul Baroc). Sub motto-ul „La Vest de Est / La Est de Vest, nume importante ale scenei literare europene contemporane, alături de scriitori timişoreni de referinţă, se vor întîlni, în fiecare seară, începînd cu ora 18.00, cu iubitorii de literatură din Timişoara.
La finalul acestei luni, în perioada 24-26 octombrie, la Muzeul de Artă (Palatul Baroc), va avea loc prima ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM). Desfășurat sub moto-ul „La Vest de Est / La Est de Vest, evenimentul reprezintă primul festival internaţional de literatură din România organizat în afara Capitalei, un exemplu de descentralizare culturală de care avem atîta nevoie.
Un bilet politicos și laconic, adresat de J.D. Salinger menajerei sale, este scos la licitație pe eBay cu un preț de pornire de 50.000 de dolari. Dave Itzkoff de la New York Times comentează că aceasta înseamnă fix 2.083,33 dolari pe cuvânt, o sumă considerabilă pentru un mesaj care ține de treburile gospodărești.
Calea de la literatura de sertar la bestsellerul de la raft trebuie să fie presărată cu strategii de marketing, tactici ofensive şi promovare plină de imaginaţie. Ceea ce nouă, românilor, ne cam lipsește. Modelul cel mai frecvent de lansare de carte este adunarea seacă, scrobită, cu invitați prețioși, care descriu autorul și volumul ca și când ar fi cucerit deja lumea. Iar publicul acestui soi de eveniment....este un subiect profund întristător. Persoane trecute de 60 de ani, avide de cultură și fursecuri, care află întotdeauna de vreo lansare. Tineri, presă, public țintă, mai deloc. Prin urmare, între vorbitorul pretențios și publicul său nu se produce nici o interacțiune și după cele 30-40 de minute de vorbe frumoase înșirate savant se lasă o liniște penibilă. Vă mulțumim că ați fost alături de noi la lansarea cărții..., scrisă de .... Și cade cortina!