Dacă v-ați plictisit de cluburi, restaurante de fițe, cinematografe scumpe și mall-uri aglomerate și vreți să fiți totuși parte a unui eveniment exclusivist și rarisim, participați la Noaptea Bibliotecilor, care se va desfășura în intervalul 1 octombrie ora 18.00 – 2 octombrie ora 4.00. Puteți alege una dintre marile biblioteci din lista celor 13 instituții culturale din București ori una din cele 38 de biblioteci din țară înscrise în acest program.
Sau poate o verişoară de gradul II? Căci asta pare a fi noua adolescentă megică a literaturii pentru copii. Oksa Pollock, personaj conturat cu grijă şi imaginaţie, are ambiţii mari. Deşi poate la început nu ai crede.
Pentru început, cititorii autohtoni vor putea achiziţiona la un preţ accesibil cel mai recent roman al cunoscutului scriitor şi eseist britanic de descendenţă indiană: Seducătoarea din Florenţa – elegie închinată frumuseţii şi, în acelaşi timp, o meditaţie asupra naturii şi a modului în care funcţioneaza puterea. Romanul Seducătoarea din Florenţa este cartea din care Rushdie a citit pe scena Teatrului Odeon, în urmă cu doi ani, cu ocazia vizitei sale în România, aceasta fiind considerată „evenimentul cultural al anului 2009, conform sondajelor de final de an publicate în media.
Voicu Bugariu a scris nu demult o carte intitulată Literați și sefiști. Cu toate limitele ei, e aici o încercare de vizualizare a domeniului SF din România sub aspect sociologic, cu intenția vădită de a trage concluzii valabile pentru o tipologie culturală. O confruntare de mentalităţi se și subintitulează volumul, iar sensul acestei confruntări este văzut în disjuncția – foarte clară pentru autor – între domeniul literaturii tradiționale și cel al SF-ului, considerat din principiu a fi altceva.
Scriitorii americani Tennessee Williams, F. Scott Fitzgerald, Eugene O'Neill, William Faulkner și Ernest Hemingway erau alcoolici înrăiți, poeții Coleridge și Keats erau opiomani, la fel ca și autorii Marcel Proust și Edgar Allan Poe, iar pictorul Vincent Van Gogh a băut absint până și-a pierdut mințile. Sunt doar câteva exemple de celebrități culturale care și-au legat destinul de așa-zise stimulente ale creativității. Culmea, nu există dovezi că ar fi produs vreo operă magnifică în timpul vreunei beții. Poate doar bilete de amor sau autografe pe șervețele.
Toată lumea a auzit de Dracula. Fie a citit cartea, fie a văzut unul dintre nenumăratele filme dedicate contelui transilvan. Dar puţini oameni ştiu câte ceva despre Bram Stoker. Avem de-a face cu unul dintre puţinele cazuri în care opera a împins în umbră autorul. Scurtele notiţe tipărite pe coperta cărţii ne oferă câteva date biografice, din care rezultă (în primul rând) că Abraham Stoker era irlandez. Ca urmare, am rămas cu impresia (impresie împărtăşită de mulţi alţii) că Stoker şi-a petrecut existenţa obscură în Dublin – sau în vreun orăşel cu nume imposibil de pronunţat – şi că, într-un moment de plictiseală, a citit un volum de memorii de călătorie ale cuiva care colindase estul Europei.
În dimineața aceasta, Simona Huțanu din Iași, câștigătoarea Marelui Premiu la tombola aniversară elefant.ro, a venit să își ia trofeul: Chevroletul Spark verde, pe care l-ați admirat la Bookfest 2011, în Centrul vechi, în Piața Parlamentului. Nu a crezut cu adevărat că este marea câștigătoare până nu a văzut mașina. Și chiar și când a primit cheia și actele mașinii era puțin reținută.
Profesori, lăsaţi-i pe aceşti copii în pace - acesta este titlul (ce parafrazează refrenul melodiei Another brick in the wall, a trupei Pink Floyd) sub care jurnalista Amanda Ripley a publicat în Time un articol în care performanţele deosebite obţinute de elevii şi studenţii sud-coreeni sunt explicate prin existenţa unui sistem draconic de meditaţii private, se arată în materialul preluat de Mediafax.
Ultimul canibal de Hanna Bota, volum care apare la Cartea Românească, este descrierea unei călătorii extraordinare în Arhipelagul Vanuatu, o premieră absolută în diaristica românească. Hanna Bota a petrecut o lună în mijlocul băştinaşilor din Arhipelagul Vanuatu. Ca antropolog, ea ştie că trebuie să te asimilezi unei lumi necunoscute pentru a o cunoaşte mai bine pe a ta. A trăit alături de nepoţii canibalilor, în colibe din bambus şi frunze, s-a hrănit cu bucatele lor fruste, a aplaudat cîntecele şi dansurile lor, a locuit singură printre ei, fără a avea în preajmă oameni albi, şi a legat prietenii pe viaţă.
În slujba poporului a fost citit, mai întâi, de cadrele supuse Partidului. Nu știm dacă au fost sincere când li s-a cerut opinia, însă recenzia lor negativă l-a trimis pe Yan Lianke tocmai în vârful listei negre a scriitorilor subversivi. Romanul a fost catalogat drept pornografic și jignitor la adresa armatei poporului. Ce nu știu activiștii zeloși este că interdicția și cenzura sunt niște afrodiziace mult mai puternice pentru cititorii avizi de plăceri livrești decât scenele amoroase descrise îndrăzneț.
Ce faci, ca dascăl, pentru a convinge un copil să iubească lectura? Cum îl atragi către carte, fără să i se pară că îl invadezi cu pretenții aberante? Cum îi spui că deocamdată trebuie să urmeze și programa școlară rigidă, dar poate să citească ce vrea el în timpul liber, numai să citească? Cum îi argumentezi de ce îi trebuie Ion de Rebreanu, ori Baltagul lui Sadoveanu, Miorița, Calistrat Hogaș, Agârbiceanu, Slavici, Negruzzi…când el trăiește în era fantasy, sci-fi și tot ce ține de autorii enumerați i se pare amuzant și anacronic? Dacă tot vorbim de autorii care au făcut istoria literaturii române, de ce autorii contemporani sunt ignorați? De ce doar Nică este exemplul perfect pentru „copilăria copilului universal, iar Tom Sawyer nu e deloc pomenit?
Apărut în 2002, Un bărbat intră în cameră - romanul de debut al scriitoarei Nicole Krauss, este o meditație tulburătoare asupra pericolelor și voluptăților uitării, a memoriei, istoriei personale și a singurătății. „Un prim roman superb scris și provocator din punct de vedere intelectual. Nicole Krauss are talentul extraordinar de a surprinde inexprimabilul, scria la vremea aceea Chicago Tribune.