februarie, 2013

Corina Sabău: „Dar nu mai ştiu: scriu ca să uit sau scriu ca să-mi amintesc?“

Înainte de a pierde casa copilăriei mele, nu scrisesem un rând. M-am apucat să scriu pentru că nu puteam să accept că nu voi mai pune vreodată piciorul acolo. Şi, pe măsură ce scriam, îmi dădeam seama că încep să o iubesc pe fata aceea cu vise caraghios de îndrăzneţe, pe care nici măcar nu o cunoşteam. Mă apropiam de ea şi pentru a scăpa de amintirea mea, de amintirea celei care scrie. Îmi doresc mereu asta când scriu, îmi doresc să scap de mine şi să încep o viaţă nouă, curăţată de amintirile din trecut, şi întotdeauna mă trezesc la fel, cu toate lucrurile de care voiam să mă debarasez la locul lor. Dar nu mai ştiu: scriu ca să uit sau scriu ca să-mi amintesc?

Românul care este cel mai important dirijor al lumii

„Am realizat că singurul lucru pe care oricine ar trebui să îl preţuiască fără limite este libertatea. Libertatea de a alege. De a fi capabil să te dedici lucrului în care crezi, declara Sergiu Celibidache, una dintre multe valori pe care România le-a dat lumii. Un dirijor unic, cu peste 100 de concerte pe an, Sergiu Celibidache a avut turnee peste tot în lume, din Japonia, S.U.A.. până în Germania sau America de Sud şi a fost iubit şi idolatrizat de întreg mapamondul. Însă în reşedinţa sa din comuna La Neuville-sur-Essonne, în apropiere de Paris, steagul României încă mai stă ancorat cu mândrie pe peretele casei celui care a declarat mereu: „Sunt român şi voi muri român, gest care trădează dragostea lui imensă pentru ţara sa natală.

Emir Kusturica. Artistul şi identitatea naţională

Autobiografia lui Emir Kusturica e încărcată de întrebările celui care îşi vede ţara risipită treptat de pe harta Europei. Mai mult decât poveste personală, cartea lui Kusturica este o psihologie generală a timpului în care artistul îşi caută loc în artă şi în lume într-un alt teritoriu şi într-un alt context politic şi social.

Chibzuita și aventuriera la umbra lui Hemingway și a lui Fitzgerald

Hadley Hemingway şi Zelda Fitzgerald. Supusa şi rebela. Protectoarea căminului şi muza care-şi dorea propria viaţă artistică, departe de faima soţului. Două chipuri ale Femeii, unde stau ascunse atât soţia ireproşabilă, cât şi nimfa seducătoare. Educaţia rigidă şi normele unei societăţi luate pe nepregătite de anumite urmaşe ale Evei care-şi doreau să iasă de sub umbra unui soţ celebru a învrăjbit cele două feţe ale feminităţii, încât fiecare a rămas incompletă.

Toți suntem mincinoși?

Alberto Manguel se înscrie în seria autorilor sud-americani care au parcă alt mod de a construi cărțile și personajele. Bevilacqua, personajul principal din cartea Toți oamenii sunt mincinoși nu este niciodată previzibil. Nici personajele din jurul său, nici faptele, nici vorbele nu le pot fi anticipate.

Kathleen Winter: „Mă recomand scriitoare încă de pe când aveam patru ani“

Primul roman semnat de Kathleen Winter abordează cu profunzime, sensibilitate și îndrăzneală una dintre temele cele mai controversate ale epocii contemporane: identitatea sexuală. Wayne este un copil hermafrodit care se naște într-un sat pitoresc de pe coasta Labradorului, unde rolurile bărbaților și ale femeilor sunt guvernate de tradiție și convenții. Copilăria învăluită de mister a lui Wayne stă sub semnul ambiguității sexuale și al amenințării cu demascarea publică. Lucrurile se complică și mai mult în momentul atingerii maturității sexuale, când descoperă că organismul lui are capacitatea de a se reproduce singur.

Fără convingeri ești pierdut

Miramar, romanul egipteanului Mahfuz nu m-a prins de la bun început, mi s-a părut prea lent. După câteva săptămâni m-am hotărât să-l încerc din nou – Băieții de pe strada noastră - alt roman al lui Naghib Mahfuz îmi plăcuse. Și în plus, o voce gravă avertiza ascultătorii Radio România Actualități despre pericolul la care se expun dacă vizitează în această perioadă Egiptul, inclusiv orașele Cairo și Alexandria.

Cătălin Dorian Florescu: „Întotdeauna există unul care spune: voi dăinui“

Recunosc, sînt vinovat de singura vină pe care o poate avea un inocent: port prea multe cuvinte, imagini, poveşti cu mine. Imaginaţia şi sufletul se revarsă ca un fluviu prea plin. Uneori, cînd îmi dau drumul, trebuie să-mi avertizez prietenii, ca să se pună la adăpost, să se urce în copaci, ca să nu fie luaţi de ape.

Seducătoarele rău-prevestitoare

O italiancă plină de rotunjimi, din împrejurimile rustice ale Veneţiei, o nobilă din Portugalia şi o cehoaică nedomesticită, acestea sunt cele trei variante ale feminităţii în cartea lui Robert Musil, Trei femei. Scriitorul austriac nu oferă o proză în care să elogieze nişte anonime seducătoare, ci optează pentru o deviere a erotismului spre finaluri dramatice, otrăvitoare.

Start la înscrieri pentru Gala Industriei de Carte din România, ediția a doua

Astăzi debutează înscrierile la cea de a II-a ediție a Galei Industriei de Carte din România „Bun de Tipar. Dedicată excelenței editoriale, Gala „Bun de Tipar își propune să contribuie deopotrivă la promovarea celor mai importante proiecte anuale ale pieței de carte românești, cît și la profesionalizarea celor din industria de carte și la creșterea sentimentului de breaslă. Profesionişti ai cărţii – editori, autori, traducători, graficieni, tipografi, librari, bibliotecari sau specialiști în vînzări, marketing și comunicare – vor avea ocazia să se bucure de recunoaşterea colegilor de breaslă şi a publicului în această gală dedicată excelenţei editoriale.

Cum să citeşti o ştire despre Securitate

Gabriel Andreescu a scris cîteva studii în care prinde nuanţe importante în tot ce a însemnat în România deconspirarea securităţii. Presa, politicienii, CNSAS şi-au bătut joc în fel şi chip folosindu-se de moştenirea Securităţii – arhivele au devenit o mină de aur pentru şantajişti, senzaţionalişti şi alţi „işti.

Primul pictor român de circulaţie europeană: Nicolae Grigorescu

Personalitate eminentă a plasticii româneşti, într-un moment decisiv pentru constituirea culturii române moderne, Nicolae Grigorescu (15 mai 1838 – 21 iulie 1907) întreprinde o spectaculoasă înnoire a limbajului plastic, fiind primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu şi Ştefan Luchian, devenit un simbol pentru generaţiile de artişti care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice şi să aducă la lumină valorile profund definitorii ale spiritualităţii româneşti.

Lună: februarie 2013