Cartea în așteptare este un proiect care încurajează lectura și cultivarea interesului pentru cărți în rândul tinerilor.
Un debut remarcabil, care aminteşte prin atmosferă de Înainte să adorm şi care se bucură deja de un succes internaţional, Avertisment vorbeşte despre o femeie bântuită de secrete, despre dorinţa mistuitoare de răzbunare şi preţul dureros pe care trebuie să-l plătim dacă încercăm să ascundem adevărul.
În anii ’90, un om de afaceri dubios strînge un grup de ziarişti pentru a pregăti un număr de probă – numărul zero – al unui cotidian dedicat mai puţin informării publicului, cît şantajului şi discreditărilor.
În luna mai se împlinește un deceniu de la semnarea acordului de colaborare între Editura Polirom și Uniunea Scriitorului din România privind administrarea Editurii Cartea Românească. Prezentate sintetic, principalele rezultate ale acestei colaborări au fost următoarele:
În Bugeac există o comunitate religioasă care reuşeşte să supravieţuiască de patru generaţii, cu toate că a trebuit să treacă prin tot atîtea regimuri diferite: imperiul ţarist, România Mare, URSS şi Republica Moldova, scrie Vasile Ernu în Sectanții.
Acțiunea romanului lui Sebastian A. Corn, Ne vom întoarce în Muribecca (editura Nemira, 2014) se petrece undeva, într-un colț necunoscut al junglei amazoniene.
Volumul 69 de motive stupide ca să te apuci de citit reprezintă primul proiect editorial Hyperliteratura.ro și adună o selecție a celor mai interesante și provocatoare materiale publicate în cei trei ani de existență a revistei culturale.
Anul acesta, Republica Cehă este invitatul de onoare al Salonului Internațional de Carte Bookfest, mesajul. Cu două săptămâni înainte de sosirea la București, invitații de onoare ai ediției de anul acesta ai Bookfest ne-au mărturist care sunt gândurile cu care vin în România.
În anii ’90, cînd Bogotá abia se trezea din coşmarul celei mai violente perioade din istoria sa, tînărul universitar Antonio Yammara se împrieteneşte într-o sală de biliard cu Ricardo Laverde, un fost puşcăriaş care se recomandă drept pilot. Laverde va fi însă curînd împuşcat mortal, iar Yammara face o adevărată obsesie pentru trecutul misterios al prietenului său. Cercetările pe care le întreprinde îl ajută să înţeleagă mecanismele ascunse prin care războiul împotriva drogurilor a modelat viaţa familiei lui Laverde, dar şi pe a sa.
Juriul ediției din acest an a Galei Industriei de Carte din România, format din MIRCEA VASILESCU (președinte) – eseist, critic, istoric literar, jurnalist, profesor dr. al Facultății de Litere din cadrul Universității din București, redactor-șef al săptămînalului Dilema Veche; SIMONA KESSLER – agent literar, Simona Kessler Copyright International Agency; COSMIN CIOTLOŞ – critic literar (România literară), asistent dr. al Facultății de Litere a Universității din București; LUCA NICULESCU – unul dintre cei mai apreciați jurnaliști români de astăzi, redactor-șef al RFI România; OANA-VALENTINA SUCIU – lector dr. Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București; VICTORIA PĂTRAȘCU – autoare de cărți pentru copii, foarte activă în promovarea lecturii în rîndul școlarilor, preocupată să susțină ilustrația de carte românească; CARMEN APETREI – lector univ. dr, director Departament Grafică al Facultăţii de Arte Plastice din cadrul Universității Naționale de Artă din București; CRISTINA FOARFĂ – editor coordonator Bookaholic, specialistă în comunicare digitală; TUDOR CREȚU – directorul Bibliotecii Județene Timiș, scriitor și DANIEL VOINEA – Brand Manager Cărturești, a selectat finaliștii celei de a IV-a ediții.
În perioada 23-26 aprilie 2015 va avea loc Festivalul Internaţional al Cărţii de la Budapesta, Ungaria, prestigios eveniment la care România participă cu un stand naţional realizat de Ministerul Culturii, precum şi cu un bogat program de evenimente ce reuneşte scriitori români de succes. Standul naţional al ţării noastre va fi situat în complexul expoziţional Millenaris, parter, poziția B3.
Povestea vraciului Arseni începe într-un sat rusesc, în secolul în care Apusul cunoştea binefacerile Renaşterii şi ale tiparului inventat de Gutenberg. Totuşi, în lumea răsăriteană contemporană cu înflorirea artei renascentiste, lumina curiozităţii nu dezvăluia un om aflat în centrul Universului şi al cunoaşterii, ci se rasfrângea peste nuanţele blajine ale unei picturi naive ce înfăţişea cuminţenia fiinţei umane într-un Ev Mediu târziu, cu accente slave, în care deschiderea perspectivei nu era cunoscută, deoarece oamenii cotropiţi de smerenie ţineau mai mult capul în pământul resemnării prevăzătoare şi atemporale.