Autori | BookMag

Nadine Gordimer. Identitatea culorii

În mijlocul unor disesiuni rasiale care duc la confruntări civice, cu urmări morale puternice de cele mai multe ori, o femeie se vede în postura de militant într-un spaţiu în care puterea cuvântului în limba maternă şi culoarea pielii sunt mai puternice, într-un anume sens, decât armele. Scriitoarea însăşi, Nadine Gordimer, premiată cu Nobelul pentru literatură în 1991, provine ea însăşi dintr-o familie din Africa de Sud, în care mama de origine britanică este atent preocupată de situaţia familiilor de negri, luptând, asemenea personajului Vera

Orice ar crede lumea că sunt, este exact ceea ce nu sunt

Arthur, un tânăr muncitor în vârstă de 22 de ani își bea mințile într-o cârciumă din Notthingham, încurajat fiind și de perspectiva de a câștiga un concurs de băut. Amețit și derutat de alcool se rostogolește pe câteva scări, vomită pe un cuplu aflat întâmplător în calea sa, se ceartă cu cei prezenți și într-un final reușește să iasă din pub pe propriile picioare. Ba chiar mai mult, este atât de rezistent încât, deși a băut halbe întregi de bere, tot mai găsește resurse și pentru a-și petrece noaptea (cu oareșce succes) în compania Brendei, iubita sa. A doua zi aceasta îi pregătește un mic dejun frugal. Până aici totul pare doar un w-end obișnuit pentru un tânăr obișnuit care în timpul săptămânii muncește din greu la o fabrică de biciclete. Acțiunea începe să se complice însă atunci când aflăm că Brenda este de fapt o femeie căsătorită cu un bărbat pe care Arthur îl cunoaște foarte bine.

Cum scriu scriitorii ficțiune: Marching to the beat of your own drum

Într-un articol precedent, intitulat De ce scriu scriitorii, am elaborat o parte dintre motivele pentru care scriitorii scriu ficţiune, trecând în revistă câteva concepţii greşite, des întâlnite. Am argumentat, de exemplu, faptul că majoritatea scriitorilor nu scriu pentru faimă şi bani, ambele fiind greu de atins, şi prin urmare nu acestea reprezintă motivul principal al scriitorilor trecuţi de prima tinereţe ( vârsta naivităţii).

Lumile mici şi confuze

Marele oraş Alexandria acoperă multe. Pribegi din toate colţurile Egiptului, bătrâni şi tineri, oameni pierduţi care doresc să se caute sau, dimpotrivă, să se piardă în marele oraş şi să nu se regăsească niciodată. Acolo, într-o Alexandrie care a cunoscut şi vremuri mai bune şi mai înfloritoare, există o pensiune, se cheamă Miramar. Iar la Miramar universul se clădeşte contondent şi colţuros, din puţine personaje, care mai de care mai deosebit de cel de lângă el, fiecare cu vârsta, cu nebunia, cu amintirile sale răscolitpare, cu perversităţile sau cu regretele lui.

Cum să cucerești lumea cu o floare

Exercițiu de imaginație și de reziliență: n-ai resurse, nu știi prea multe despre lumea asta, dar trebuie să supraviețuiești. Singura ta posesiune: o grădină cu flori, dar nu destule încât să poți face o afacere din vânzarea lor. Cum reușești să răzbați și să îți construiești un destin? Cu ce începi? O idee ar fi să începi să te prezinți lumii folosind limbajul florilor. Asta face și Victoria, personajul principal al romanului de debut al autoarei americane Vanessa Diffenbaugh – Limbajul florilor.

SFmania 42
Lumea tuturor și a lui Papură Vodă

Știu, un asemenea titlu vă trimite cu gândul la România social-politică a acestor ani. Dar, cum nu intenționez să mă transform peste noapte într-un analist de subiecte generale, mă voi rezuma la chestiunile aplicate ale acestei rubrici – bunăoară la relația, tot mai strânsă în ultimul timp, a SF-ului cu Internetul. Fiind un om poate nu atât de modă veche, cât de cultură ceva mai veche, mărturisesc că mi se strânge inima ori de câte ori văd că o publicație interesantă, bună de răsfoit și de citit pe îndelete, căreia poți chiar să-i miroși paginile abia ieșite de sub tipar, își încetează apariția în această formă clasică și trece exclusiv la varianta electronică.

Lumi pe cale de dispariţie

Între film şi carte există o relaţie de simbioză, ba chiar una de parazitism. O carte care are succes va fi ecranizată cât mai iute, pentru ca şi filmul să beneficieze de succesul cărţii. Iar o ecranizare de succes va avea ca urmare imediată apariţia unei noi ediţii a cărţii, pentru ca volumul respectiv să poată fi citit de cât mai mulţi dintre spectatorii care descoperiseră povestea doar prin intermediul filmului. Nu-i nevoie de prea multe exemple care să demonstreze adevărul afirmaţiei anterioare, Stăpânul inelelor şi Harry Potter mi se par arhisuficiente.

Plăcerile vinovate, Freud și artistul cuminte

Scandalul ocupă un loc aparte în seria romanelor scrise de Shusaku Endo, traduse în limba română. Japonia samurailor şi a misionarilor ajunşi în Orientul Îndepărtat dispare pentru a-i face loc unei lumi cosmopolite, divizate în metropole, cartiere de plâceri bizare, meserii clandestine şi tabuuri scoase de sub chimonoul tăcerii. Autorul japonez prezintă un Tokyo subteran, paralel, unde noaptea scoate la iveală dorinţele neasumate, ascunse prin masca unor convenienţe, în timpul zilei. Printr-o analiză fără pudoare a sexualităţii deviante, Shusaku Endo spune povestea unui scriitor consacrat, prins în capcana propriilor fetişuri şi fantezii. Când nu-şi petrece timpul baricadat în atelierul său de creaţie, bate străzile pline de localuri deocheate.

Filip Florian: „Când scriu, mă atașez enorm de povestea aia, aproape că trăiesc în ea“

Filip Florian este unul dintre cei mai apreciați și mai îndrăgiți scriitori români. Cărțile scrise de el în ultimii zece ani stau mărturie unui talent greu de egalat.

O poveste românească dincolo de graniţele personale

Pe cât de frumos pusă în cuvinte, pe atât de trist dusă pe umeri în viaţa reală e povestea din The Quince Tree Blooms Again, semnată de Elide Bors şi tradusă din română în engleză de Liana Vrăjitoru Andreasen. Micul roman al autoarei române iveşte, din amintiri, rememorând după mulţi ani, cu înţelepciune, multiplele forme ale prizonieratului sufletesc şi ale încercării umane.

Mașina timpului și alte lucruri

Dacă rosteşte cineva numele lui H.G. Wells, imediat ne apar în minte: Maşina timpului, Omul invizibil, Războiul lumilor. Adică nişte romane SF foarte interesante, după care s-au făcut nişte filme şi mai interesante. Şi este normal să ne amintim de unele dintre temele de bază ale literaturii SF, ajunse acum bunuri atât de comune, încât toţi autorii le pot folosi fără nici un fel de teamă că ar fi acuzaţi de plagiat – pentru că Wells a introdus în literatura SF anumite teme fundamentale, care au rămas pentru totdeauna legate de numele său.

Noi serii în colecţia Biblioteca Polirom: Esenţial, Actual, Junior

Odată cu venirea primăverii, editura Polirom iniţiază trei noi serii în cadrul colecţiei sale de traduceri din literatura universală. Astfel, în Biblioteca Polirom, unul dintre cele mai apreciate şi mai iubite proiecte editoriale de ficţiune străină, vor apărea seriile: Esenţial, dedicată autorilor consacraţi, cărţilor importante din literatura lumii; Actual, ce va cuprinde scriitori contemporani, voci şi tendinţe noi în literatura universală de azi și Junior, în care vor apărea cărţi pentru adolescenţi, cărţi pentru tinerii de toate vîrstele. Primele titluri ce vor apărea în luna martie sunt următoarele:

Categorie: Autori