Clubul de film este un volum atipic de memorii care are un public țintă foarte bine definit: părinții (de adolescenți). Relatează povestea unui cuplu tată-fiu care trece printr-o perioadă dificilă; fiul este din ce în ce mai apăsat de orele petrecute la liceu, tatăl trece printr-o schimbare profesională pe care nu știe cum s-o gestioneze mai bine. Punctul lor de întâlnire este disperarea. Atunci, tatăl - scriitorul și criticul de film canadian David Gilmour adică - are ideea salvatoare pentru fiu: îi permite să renunțe la școală dacă acceptă să vadă împreună trei filme pe săptămână. Așa începe perioada de educație cinematografică a lui Jesse. Fiecare film are un mesaj, fiecare peliculă reprezintă o stare, o operă, o felie de viață – și veți găsi la finalul cărții lista educativă.
La prima sesiune a Bacalaureatului 2012 au participat 180.000 de absolvenți de liceu. Rata de promovare, conform declarațiilor oficiale: 43,04%. Examenul despre care se spune că este granița dintre adolescență și maturitate a fost de netrecut pentru peste 100.000 de tineri. Reacțiile pe care le-am văzut la posturile de știri au fost de-a dreptul halucinante: de la extazul puținilor fericiți care au avut 10 pe linie la nepăsarea și nesimțirea celor care au avut mult sub 6. Și dacă proiectăm aceste triste figuri peste cinci ani, n-o să ne mirăm dacă străzile vor fi pline de exemplare colorate din „Dorel și „tanti Maria, doar că fără obiectul muncii. Respinșii acestei sesiuni de bacalaureat vor îngroșa cu nonșalanță rândurile șomerilor patriei, pentru că acesta e planul lor: nici măcar nu mai încearcă la sesiunea din toamnă, țintesc direct forțele de muncă, săracii. Păcat că nu există un sistem de servicii în folosul comunității, am fi avut cu cine să-l susținem, peste tot în țară.
Istoria literaturii produce periodic personaje-animale memorabile. Bineînţeles, mai toate sînt antropomorfizări, exemplificări ale omenescului, ale „caracterului în cele mai pure forme. Dar nu asta facem tot timpul şi cu animalele de lîngă noi? Aşadar, animale imposibil de uitat:
Clay Jensen se întoarce acasă de la şcoală şi găseşte pe verandă un pachet ciudat, adresat lui. Înăuntru descoperă mai multe casete înregistrate de Hannah Baker – colega lui de care era îndrăgostit –, care s-a sinucis cu două săptămâni în urmă. Vocea lui Hannah îi dezvăluie că există treisprezece motive pentru care a decis să-şi pună capăt vieţii. Clay este unul dintre ele. Dacă va asculta casetele, va afla şi de ce. Clay îşi petrece noaptea străbătând oraşul, cu Hannah pe post de ghid. Devine martor la durerea ei şi află adevărul despre el însuşi – un adevăr pe care nu şi-a dorit niciodată să îl înfrunte. „Totul contează, susţine Hannah şi explică apoi cum s-a înlănţuit totul, cum bulgărele de zăpadă a devenit din ce în ce mai mare, cum zvonurile împotriva cărora n-a reuşit să lupte s-au tot înmulţit până ce a simţit că nu mai poate face faţă.
Hm! Ce să spui despre citit cînd toată lumea scrie? Ce să glosezi în marginea cititului cînd toată lumea – mă rog, o felie consistentă din umanitatea din preajmă – trăncănește? Ce să mai adaugi la arta cititului cînd scrisul și vorbitul – procedee mult mai lucrative și avînd șanse mari de recupera material timpul risipit – sunt la ordinea zilei? Desigur, în dezordinea lumii în care trăim. În univers. În lume. În România, mai intens parcă. Vorbitul și scrisul bat orice alt fel de comunicare. „Viorica, te iubesc!, „OK, scrie-mi/fă-mi un proiect!. „Gicule, ai vorbit cu Ciupitu pentru mașina de spălat?, „Aoleu, am uitat, o să-i dau un SMS!. Producerea de mesaje a devenit cea mai răspîndită formă de comunicare. Dă-mi un bip, dă-mi un semese, îți dau un email, un fax, mai știu eu ce. Și cititul?
Jurnalul unui puşti este o carte extrem de amuzantă, un roman în benzi desenate care te amuză la tot pasul şi care te relaxează. Am avut câteva ezitări în privinţa citirii acestui roman, având în vedere că se adresează unei anumite categorii de vârstă pe care eu am cam depăşit-o. Dar nu este deloc adevărat. După părerea mea, poate fi citită la fel de bine şi de adulţi şi poate îşi vor recunoaşte propriul copil în Greg Heffley, cât şi de adolescenţii care au trecut de ciclul gimnazial, dar care, vă spun din proprie experienţă, se vor regăsi foarte mult în personajul principal şi în comportamentul lui faţă de părinţi, fraţi/surori mai mici/mari, şcoală, profesori, popularitate, prieteni plus multe alte lucruri.
Campania de încurajare a lecturii pentru copii și tineri Lectura e cool(tură)! a ajuns la un moment festiv la Gaudeamus, când am acordat premiile intermediare: un notebook cu acces la internet, un eReader Kindle și un voucher în valoare de o sută de euro pentru cumpărarea de cărți din elefant.ro.
Peste 40.000 de persoane au vizitat sâmbătă Tâgul Internaţional Gaudeamus, care se încheie astăzi. Vizitat, pentru că vânzările acestei ediţii sunt sub aşteptări, susţin cei mai mulţi dintre expozanţi.
Am fost săptămâna aceasta la Școala nr. 89 Nicolae Labiș, din cartierul Titan, sectorul 3. Un loc foarte drăguț, seamănă foarte mult cu școala la care am învățat eu…nu vă spun în urmă cu câte decenii. A fost un tur de forță, căci doamna Prof. Magda Oargă ne-a ajutat să ducem mesajul campaniei
Ce dacă a trecut Halloween-ul? Pentru că suntem români şi nu e tocmai sărbătoarea noastră reprezentativă, ne putem permite luxul să o organizăm de câte ori vrem. Uite, poate chiar în vacanţa de iarnă. Seria Vânătorii de fantome, rezervată preadolescenţilor, e un cadou perfect de găsit în cizme sau sub brad. Deocamdată, două volume au apărut pentru cititorii din România, Pe urme de gheaţă şi În mijlocul focului. Cornelia Funke este autoarea germană care şi-a dedicat talentul scrierilor pentru copii.
Eu cred așa: câtă vreme un procent covârșitor din populație va considera că televiziunea este singura sursă de informare și educare, or să tot fie rezultate stânjenitoare la bacalaureat sau la admiterea în facultate. De ce? Pentru că nu-ți mai arde de învățătură când vezi așa-zisele modele de succes defilând în platourile televiziunilor cu discursuri agramate sau non-discursuri. Îți dai seama că se poate și așa, trebuie doar să ajungi acolo unde trebuie. Și dacă emisiunile TV cu fete „tunate și băieți de băieți au succes, înseamnă că asta e calea.
Un studiu realizat de National Literacy Trust din Marea Britanie a arătat că există o legătură evidentă între cât de mult citesc copiii şi rezultatele lor la testele şcolare. Copiii care citesc de plăcere în afara programei şcolare au rezultate superioare la ore şi la verificările periodice. Iar volumul lecturilor extra-curriculare este un indicator sigur al succesului viitor, indiferent de mediul social din care provine copilul. Asta înseamnă că lectura e democratică, nu-i aşa? Are acelaşi efect şi asupra bogaţilor, şi asupra săracilor.