BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Campania nationala de incurajare a lecturii in randul copiilor si tinerilor
Copiii preferă să citească în timpul liber cărțile despre care se discută în grupul lor de prieteni sau cele despre care află de pe internet. Recomandările profesorilor și ale părinților sunt privite cu scepticism, probabil din cauza prăpastiei intergeneraționale și a faptului că de obicei dascălii și familia sunt surse de teme și îndatoriri, nu de recomandări agreabile pentru timpul liber.
Dacă v-ați plictisit de cluburi, restaurante de fițe, cinematografe scumpe și mall-uri aglomerate și vreți să fiți totuși parte a unui eveniment exclusivist și rarisim, participați la Noaptea Bibliotecilor, care se va desfășura în intervalul 1 octombrie ora 18.00 – 2 octombrie ora 4.00. Puteți alege una dintre marile biblioteci din lista celor 13 instituții culturale din București ori una din cele 38 de biblioteci din țară înscrise în acest program.
Sau poate o verişoară de gradul II? Căci asta pare a fi noua adolescentă megică a literaturii pentru copii. Oksa Pollock, personaj conturat cu grijă şi imaginaţie, are ambiţii mari. Deşi poate la început nu ai crede.
Profesori, lăsaţi-i pe aceşti copii în pace - acesta este titlul (ce parafrazează refrenul melodiei Another brick in the wall, a trupei Pink Floyd) sub care jurnalista Amanda Ripley a publicat în Time un articol în care performanţele deosebite obţinute de elevii şi studenţii sud-coreeni sunt explicate prin existenţa unui sistem draconic de meditaţii private, se arată în materialul preluat de Mediafax.
Ce faci, ca dascăl, pentru a convinge un copil să iubească lectura? Cum îl atragi către carte, fără să i se pară că îl invadezi cu pretenții aberante? Cum îi spui că deocamdată trebuie să urmeze și programa școlară rigidă, dar poate să citească ce vrea el în timpul liber, numai să citească? Cum îi argumentezi de ce îi trebuie Ion de Rebreanu, ori Baltagul lui Sadoveanu, Miorița, Calistrat Hogaș, Agârbiceanu, Slavici, Negruzzi…când el trăiește în era fantasy, sci-fi și tot ce ține de autorii enumerați i se pare amuzant și anacronic? Dacă tot vorbim de autorii care au făcut istoria literaturii române, de ce autorii contemporani sunt ignorați? De ce doar Nică este exemplul perfect pentru „copilăria copilului universal, iar Tom Sawyer nu e deloc pomenit?
La sfârşitul anilor ’90, Sufiah Yusof, o puştoaică de 13 ani genială la matematică, ajungea pe prima pagină a ziarelor din Anglia, fiind una dintre cei mai tineri studenţi admişi vreodată la Oxford. Însă tatăl ei imigrant a insistat că fata nu avea un talent ieşit din comun, punându-i succesul pe seama unui program strict de educaţie acasă menit să o protejeze de „iluziile primejdioase şi frivole ale culturii occidentale. Acest regim de studiu includea menţinerea temperaturii din casă la un nivel foarte scăzut pentru a spori concentrarea, precum şi interzicerea sitcom-urilor şi telenovelelor americane, din moment ce tatăl susţinea că acestea „tulbură emoţiile.
Cartea aceasta e ca un strigăt. Ţipătul unei adolescente singuratice, care îşi descoperă cu mânie şi fragilitate sexualitatea, care se blindează într-o lume ciudată, numai a ei. La 15 ani, Melanie se transformă în faţa oglinzii în personaje din picturi celebre, se lasă speriată şi mângâiată de tenebrele nopţii, citeşte cărţi pline de erotism. Se delimitează de fraţii cei mici, se crede matură, îşi pune întrebări legate de Dumnezeu, despre care trage concluzia că trebuie să fie foarte singur. Aşa, cam ca ea. Este o fată bogată, care îşi aşteaptă acasă părinţii plecaţi peste Ocean.
Laureata Booker A.S. Byatt declara de curând, la Festivalul de la Edinburgh, că scriitorul Terry Pratchett este alegerea perfectă pentru părinții care ar vrea să își obișnuiască progeniturile cu lectura. Byatt crede că dacă toți copiii ar primi câte o carte a lui Pratchett, acesta ar fi începutul unei revoluții a lecturii. Scriitoarea britanică a lansat la Edinburgh un nou roman, o reinterpretare a mitului Norse Ragnarok, în care, după o succesiune de dezastre naturale, vine sfârșitul lumii. Byatt a mărturisit că această poveste care o bântuie încă din copilărie.
Ministerul Educaţiei aplică pentru noul an şcolar măsuri-fulger ce privesc modul de predare al profesorilor şi programa şcolară, astfel încât să fie evitate rezultatele dezastruoase la examenele de absolvire. În același timp, Legea educaţiei naţionale prevede că elevii care din toamnă vor intra în clasa a V-a vor sta în gimnaziu cu un an mai mult, adică cinci în loc de patru, inclusiv clasa a IX-a. La finalul clasei a IX-a are loc, după noile reglementări, o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor, se arată în materiale realizate de Mediafax și Gândul.
Din tinerețe, M. privește înapoi către adolescență. O perioadă black, atât prin prisma muzicii ascultate, cât și prin prisma confuziei sexuale, a depresiei, a limbajului direct, a filosofiei morții. O lume exagerată, cu cimitire, alcool, incest, vise bolnave. Adolescența obișnuită …
Pentru că nu înţeleg ce citesc, elevii din clasele I-IV vor avea o oră specială de lectură, iar cei din V-VIII secvenţe de lectură la materiile principale. Începând din toamnă, învăţătorii şi profesorii îi vor învăţa pe elevi cum să înţeleagă ceea ce citesc din manuale şi nu numai. În clasele I-IV va exista o oră specială de lectură, iar în V-VIII vor fi secvenţe de lectură pentru fiecare materie în parte. Aceste secvenţe înseamnă, de fapt, câteva minute din timpul unei ore în care tot ceea ce trebuie să facă elevii este să înţeleagă informaţia citită, fie că este vorba de ora de limba engleză, biologie, matematică etc. Pentru disciplina limba şi literatura română, va exista o oră întreagă de lectură.