Recenzii
Necunoscuți pereche

Necunoscuți pereche


Aceasta nu este o ficțiune. Cele două personaje care țin o corespondență asiduă nu sunt personaje. Sunt doi oameni în carne și oase, doi scriitori ai lumii contemporane, Kim Thuy, canadianca de sorginte vietnameză, și Pascal Janovjak, o „corcitură“ europeană reușită, slovaco-franco-elvețiană. Cei doi s-au cunoscut în 2010, au stat împreună câteva ore, dar conversația...
Arta simplității

Arta simplității


Dominique Loreau este franțuzoaică, eseistă. De aproape trei decenii viețuiește în Japonia. Țara în care domnește ordinea interioară și exterioară, țara care nu își permite să nu performeze și nu ratează nimic pentru a rămâne un exemplu pentru celelalte națiuni. Pe mine mă fascinează cum o descendentă a unui baroc simandicos gen Louis n a ajuns...
Viitorul ca mod de modificare a prezentului

Viitorul ca mod de modificare a prezentului


Într-o bună zi a anului 2021, Scott Warden - un american ajuns împreună cu soția și fetița sa în Thailanda - află că în zonă se întâmplase ceva ciudat. Se duce împreună cu un prieten cam dubios (care se ocupa, printre altele, cu trafic de droguri) să vadă desăpre ce-i vorba. Și descoperă că în...
Cătălin Dorian Florescu. Când te hotărăşti să te naşti cu adevărat?

Cătălin Dorian Florescu. Când te hotărăşti să te naşti cu adevărat?


Sunt puţine cărţile în care, spre finalul lor, începi să citeşti cu adevărat nu istoria lor, nici povestea sau întâmplarea, ci o atare stare de incertitudine şi de sensibilitate amestecate. Nici până la finalul cărţii aproape că nu ştii, şi poate că nici nu te întrebi, pe cine se hotărăşte tănărul Jacob să iubească, însă...
Don Juanul celor şapte zile

Don Juanul celor şapte zile


Cum ar fi să te trezeşti cu Don Juan în casa ta, pregătit să facă destăinuri cu privire la cele mai intense şapte zile din viaţa lui? Şi când spun intense, nu mă refer la picanterii erotice. Dimpotrivă, pentru Don Juan-ul imaginat de Peter Handke, intens înseamnă profund, un sens oferit de femeile care i-au...
Şocul educaţiei

Şocul educaţiei


Am descoperit o carte care probabil ar trebui citită deopotrivă de părinţi şi profesori, căci se adresează ambelor categorii: Şocul educaţiei. O nouă perspectivă asupra dezvoltării copiilor. Autorii Po Bronson şi Ashley Merryman pornesc demontând mituri asupra educaţiei care au funcţionat până acum. Veţi vedea de ce copiii au nevoie de pauze la şcoală...
La ce folosește inteligența dacă nu la a servi?

La ce folosește inteligența dacă nu la a servi?


Ce poți face Confruntându-te cu niciodată Decât să cauți Întotdeauna În câteva note prinse din zbor? Dacă ați vrut vreodată să ironizați snobismul și superficialitatea clasei elitiste atunci Eleganța ariciului vă va plăcea enorm.
Ciocniri bizare. Cu oameni şi sentimente

Ciocniri bizare. Cu oameni şi sentimente


Oana Orlea este un fenomen special. Deşi numele ei este cât se poate de românesc, simţirea şi scrierea ei sunt cât se poate de franţuzeşti. De aceea cartea Întâlniri pe muchie de cuţit se numeşte, în original, Rencontres sur le fil du rasoir şi a fost tradusă în româneşte în 2011.
Amélie Nothomb. Detaşarea discursului impudic

Amélie Nothomb. Detaşarea discursului impudic


Un discurs dintr-o bucată despre literatură, despre clişee literare şi scriitori într-un roman-dialog în care cuvintele se citesc cu sensul de bază, lipsite de conotaţiile inutile ale clasicizării unei imagini. Scriitura ca meserie impudică, ca „rezistenţă a unui individ la reaua-credinţă a mediului“ se construieşte în imaginea unui scriitor care descalifică existenţa prin toate punctele...
Între DeLillo şi Zidane

Între DeLillo şi Zidane


Un Don DeLillo pentru aceia dintre voi care nu prea au timp de citit. Roman scurt, cîteva idei mişto, o întîmplare bruscă şi cîteva fraze măiastre de trecut în carneţelul cu cuvinte şi expresii. Punctul Omega începe cu o scenă care schimbă rapid rama lecturii. Personajul principal, un regizor de documentare, e obsedat de lucrarea...
Omuleţii invadatori de biblioteci

Omuleţii invadatori de biblioteci


Poate pentru că sunt adepta împărţirii lumii în două şi pentru că „ţin“ mai degrabă cu Harry Potter decât cu Stăpânul inelelor, poveştile cu hobbiţi curajoşi şi aventurile lor palpitante mi s-au părut întotdeauna puţin demodate. Puţin greoaie şi puţin repetate la nesfârşit.
Inocenţii fără glorie

Inocenţii fără glorie


Fima vorbeşte în numele tuturor inocenţilor uitaţi, fără glorie, al trândavilor plini de idealuri, luaţi în râs din cauza unei lipse acute de pragmatism, dar şi pentru memoria unei ţări având un trecut mitic şi tulburător. Amos Oz construieşte două poveşti: a lui Fima, un angajat mărunt al unei clinici, resemnat în faţa...