Lună: iulie 2011

Mărşăluind prin pustiu

Este evident că romanele istorice se pot împărţi în mai multe subtipuri, pentru că nimeni nu va încerca să judece Memoriile lui Hadrian de Marguerite Yourcenar, Julian de Gore Vidal sau Cei trei muschetari ai lui Dumas după aceleaşi criterii. La fel de evident este că fiecare dintre aceste subtipuri (sau subgenuri, ori cum vreţi să le spuneţi) se adresează altor categorii de cititori, diferite între ele prin vârstă, nivel de cultură şi preocupări. Dacă la începuturile sale, romanul istoric a fost o formă de manifestare a romantismului (a se vedea Cocoşatul de la Notre Dame a lui Hugo sau opera lui Dumas) sau o combinare a manifestului romantic cu idealurile naţionaliste (îi avem în vedere, printre alţii, pe Walter Scott şi Henryk Sienkiewicz), în vremurile noastre au apărut alte modalităţi de folosire a informaţiei istorice, inclusiv în romane detective sau sentimentale.

Continue Reading
Câtă creativitate zace-n tine?

Cinci zile cu cinci tematici. Teorie și practică – între ușor și greu, a scrie e un dans împrejurul propriei persoane. A scrie poate fi un șamanism amețitor sau o plictiseală învinsă. Efortul de a găsi cuvintele potrivite e ghidat de plăcerea de a descoperi realitățile din spatele cuvintelor. Fundația Calea Victoriei vă provoacă la creativitate și vă ajută să vă puneți în evidență talentele ascunse, la Școala de vară de scriere creativă, care începe la 1 august.

Continue Reading
SFmania 4  Anexionismul ca metodă

Din ceea ce s-a numit „complex al originilor, ştim că un individ, o familie, un popor de dată recentă pot avea impresia că îşi sporesc prestigiul şi cota de credibilitate prin asimilarea unei tradiţii istorice. În acest efort motivat psihologic şi emoţional, nicio vecinătate cât de cât sugestivă nu rămâne neexplorată în scopuri anexioniste. Un arbore genealogic impresionant se crează astfel şi prin eforturi proprii, şi prin cele ale unor „înaintaşi asumaţi, luaţi aşadar de mânecă şi traşi mai mult sau mai puţin discret în curţi străine. Pentru SF sunt deja notorii câteva cazuri de exegeză ce uzează cu nonşalanţă de metoda amintită, spre a da domeniului o largă extindere în timp şi predecesori iluştri. Despre elveţianul Pierre Versins s-a vorbit – cu tot respectul cuvenit cuiva care şi-a putut asuma scrierea unui tom de peste 1000 de pagini tipărite pe format mare, cu o bogată ilustraţie, Encyclopédie de l’utopie, des voyages extraordinaires et de la science-fiction, carte apărută la Lausanne în 1972 – ca despre „reprezentantul cel mai competent al teoriei vechimii arhetipale a genului.

Continue Reading
Ora de lectură în şcoli, obligatorie din toamnă

Pentru că nu înţeleg ce citesc, elevii din clasele I-IV vor avea o oră specială de lectură, iar cei din V-VIII secvenţe de lectură la materiile principale. Începând din toamnă, învăţătorii şi profesorii îi vor învăţa pe elevi cum să înţeleagă ceea ce citesc din manuale şi nu numai. În clasele I-IV va exista o oră specială de lectură, iar în V-VIII vor fi secvenţe de lectură pentru fiecare materie în parte. Aceste secvenţe înseamnă, de fapt, câteva minute din timpul unei ore în care tot ceea ce trebuie să facă elevii este să înţeleagă informaţia citită, fie că este vorba de ora de limba engleză, biologie, matematică etc. Pentru disciplina limba şi literatura română, va exista o oră întreagă de lectură.

Citiţi mai mult pe evz.ro.

Continue Reading
Ultimul vis al lui Freud

Despre această carte un critic a spus că este bizară. Şi chiar este! Titlul cărţii este tradus ciudat, Ultimul vis al lui Freud. De fapt, el este Eating Pavlova, iar Pavlova este o prăjitură-tort care a atras rivalitatea între Noua Zeelanda şi Australia. În ambele ţări se consideră că această prăjitură a fost inventată în onoarea balerinei celebre care dăduse spectacole acolo. Un antropolog culinar trnașează conflictul și spune clar că a găsit reţeta în 1933, la doi ani după moartea balerinei. El susţinea că în 1926, marea balerină fusese în Noua Zeelanda şi locuise la hotelul Wellington. Şeful bucătăriei hotelului crease o prăjitură pentru ea care urma să-i poarte numele…

Continue Reading

width=300Pe 16 august 2011 prestigioasa editură americană Houghton Mifflin Harcourt va lansa The Days of the King (hardcover edition), versiunea în limba engleză a romanului Zilele regelui de Filip Florian, apărut la Polirom la sfârşitul anului 2008. Traducerea îi aparţine lui Alistair Ian Blyth. The Days of Kingeste cea de-a doua carte a lui Filip Florian publicată de Houghton Mifflin Harcourt, după Little Fingers (Degete mici), din 2009. De această dată, The Days of the King va fi disponibil şi în format electronic (Kindle edition).

Continue Reading
Două dintr-o lovitură!

În cadrul colaborării cu mine, elefant.ro mă seduce și mă leagă de catargul lecturii ca pe un Ulise coruptibil, trimițându-mi teancuri de cărți pe care le ierarhizez și le re-ierarhizez cu febrilitate. De data asta mi s-au lipit de mână două cărți, cerându-se una pe alta precum yin și yang: Planetarium, integrala Science Fiction & Fantasy a lui Cristian Tudor Popescu și Fizica imposibilului a lui Michio Kaku.

Continue Reading
Fericire și vinovăție

O discuție interesantă despre fericire și vinovăție, ai cărei protagonisți sunt autorii Pascal Bruckner și Clive James. Pascal Bruckner scrie atât ficțiune, cât și nonficțiune. A devenit celebru în anii 80, după apariția romanului Luni de fiere, de o sexualitate exacerbată, care apoi a și fost ecranizat de Roman Polanski. Un deceniu mai târziu, Bruckner era pe culmile gloriei ca autor de nonfiction, cele mai cunoscute opere ale sale fiind Tirania penitenței. Eseu despre masochismul occidental, Noua dezordine amoroasă, Euforia perpetuă și Paradoxul iubirii.

Continue Reading
Istoria sadică a unei iubiri

Ce te faci când te îndrepți înspre viață, cu aripile larg deschise, cu începutul în vârful degetelor, cu mirosul aventurii și cu excitația așteptării în nări? Și în loc să planezi lin, fix din seara absolvirii facultății, cunoști pe cineva atât de șocant și dezinvolt și îl iubești din prima secundă? Ți se dă toată lumea peste cap sau îți urmezi nebuniile, păstrând în suflet și persoana cu care ai petrecut o noapte, la început de viață? Dexter și Emma încep să își scrie povestea într-o zi de 15 iulie, ziua în care, printr-o coincidență, m-am apucat și eu să citesc cartea O zi, de David Nicholls.

Continue Reading
Back to top