Robin Bayley este un scriitor britanic devenit celebru peste noapte, după ce a publicat Livada de mango, o carte în care povestește călătoria sa pe urmele străbunicului Arturo care, la începutul secolului trecut, și-a împărțit destinul între Anglia și Mexic. Fermecat de poveștile bunicii despre aventurile mexicane ale lui Arturo, Robin reconstituie, la un secol distanță, călătoria acestuia. Un demers cvasi-inițiatic, care îi va aduce autorului nu doar revelații personale, ci un întreg univers.
Între incitantele sale Eseuri asupra modernilor, Michel Butor cuprindea și un studiu privitor la Criza de creștere a SF-ului, criză identificată de critic pe materialul existent la mijlocul secolului trecut și pe care el, în final, își închipuie că o rezolvă printr-o sugestie generalizantă. Problema ar fi următoarea: există prea multe inițiative privitoare la cadrul viitorului, și prea superficiale tocmai din cauza acestei dispersări a imaginației într-o serie de descripții divergente, refăcute mereu de la capăt. Fiecare propune ce vrea, construiește cât poate, iar rezultatul e cel pe care îl constatăm: o sumedenie de imagini controversabile și contradictorii, împiedicate tocmai de această lipsă de unitate să ajungă la împlinire într-un proiect artistic convingător.
Un studiu realizat de National Literacy Trust din Marea Britanie a arătat că există o legătură evidentă între cât de mult citesc copiii şi rezultatele lor la testele şcolare. Copiii care citesc de plăcere în afara programei şcolare au rezultate superioare la ore şi la verificările periodice. Iar volumul lecturilor extra-curriculare este un indicator sigur al succesului viitor, indiferent de mediul social din care provine copilul. Asta înseamnă că lectura e democratică, nu-i aşa? Are acelaşi efect şi asupra bogaţilor, şi asupra săracilor.
Potopul de romane fantasy şi horror ce a inundat librăriile noastre în ultimii ani poate să lase impresia – mai ales cititorilor tineri – că aceste genuri sunt nou apărute pe piaţa literară, că reprezintă ultimele tendinţe ale industriei divertismentului şi că şi-au propus să înlocuiască literatura SF, care-i deja învechită. Nimic mai greşit. Literatura horror şi cea fantasy sunt la fel de vechi ca şi literatura SF (sau chiar mai vechi).
Norocul mare al speciei noastre este că umorul de pe Pământ nu are nici început, nici sfârșit. Desigur, nu toți oamenii au darul acesta fermecat de a mângâia, de a certa cu vorbe pe care nu te poți supăra, de a smulge surâsuri sincere. Și în scris este cu atât cu mai greu să convingi că poți fi maestrul râsului. Cuvintele nu sună la fel pe hârtie cum sună auzite de ureche, sunt înșelătoare, pot supăra, pot induce în eroare.
„Cafeaua trebuie să fie neagră ca noaptea, tare ca moartea, dar dulce ca iubirea, spune un vechi proverb turcesc, dar mulți dintre noi nu știu că acest nectar, pe lângă proprietățile de înviorare a organismului, stimulează serotonina (hormonul fericirii). Tocmai de aceea, la începuturi era consumată doar la curțile princiare și în saloanele cele mai alese din Europa.
Dacă aş fi întrebat – la orice oră din zi (sau din noapte, dacă nu consideraţi noaptea ca fiind o parte a zilei) – ce părere am despre o ecranizare, aş răspunde fără să stau pe gânduri: cartea e mai bună decât filmul. Există însă şi o excepţie. Filmul Recuperatorii. Calmaţi-vă. Filmul nu poate fi mai bun decât cartea. Poate fi – precum în cazul nostru – o completare sau o altă versiune a romanului.
Iată încă o recomandare de lectură pentru raftul dumneavoastră de cărți importante pentru sănătate și nutriție optimă. Prof. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, Prof. Dr. George Puia Negulescu și Dr. Șerban Puia Negulescu vă supun atenției o carte despre vitamine.
Îți poți schimba viața în orice moment, nu trebuie să aștepți o zi anume, o configurație astrală specială sau vreun imbold exterior. Trebuie doar să vrei s-o faci și să ai curajul schimbării. Pentru că aici este marea problemă a contemporanilor noștri: de la gândul sau nevoia schimbării și până la schimbarea reală pot trece chiar și ani. Ani de lașitate și de non-acțiune. Iar ideea că trebuie să ții cont de tot felul de condiții și persoane când decizi schimbarea nu e decât o altă față a amânării unui moment revelator.
Cel de-al 33-lea roman al celebrului autor american de thrillere John Grisham, The Litigators, lansat ieri în Statele Unite, are o variantă de lux, pentru colecționari. Cartea legată în piele bleumarin, stă într-un etui rigid învelit în mătase albastră. Fiecare astfel de exemplar poartă un număr unic, autograful autorului, o ștampilă aurie și are un semn de carte din mătase. Costă 250 de dolari, de vreo zece ori mai mult decât varianta cartonată a aceluiași titlu.
Trilogia Cairoului se deschide cu O plimbare prin palat, romanul care te poartă în anii tulburi ai unui Egipt zguduit de contradicţii, oglindit în saga unei familii de negustori. Când Naghib Mahfuz a primit Premiul Nobel pentru Literatură, o cultură înţesată de ritualuri şi cutume reduse la tăcere a prins viaţă în imaginația cititorilor.
Regizorul Liviu Ciulei a încetat din viață în noaptea de luni spre marţi, la vârsta de 88 de ani, în Germania, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii Uniunii Teatrale din România (UNITER). Născut pe 7 iulie 1923, Liviu Ciulei a studiat teatrul, la Conservatorul Regal de Muzică şi Teatru din Bucureşti, iar apoi arhitectura.