Pentru anul 2013, Editura Polirom pregăteşte noi titluri în colecţiile sale consacrate – titluri semnate de autori români şi străini, opere de ficţiune şi nonficţiune.
Iris Chase Griffen, o femeie în vârstă, singură și izolată de restul lumii, subiect al curiozității locuitorilor orășelului canadian în care locuiește, își povestește viața nepoatei sale pe care nu crede să o mai vadă înainte de a muri. Povestea ei nu este una comodă, așa cum nici viața ei n-a fost, contrar impresiei generale a celor care o bârfesc și o judecă. Desigur, deciziile ei au fost în mare parte greșite, așa cum recunoaște și ea. Vremurile erau însă altele iar ea însăși a fost o tânără crescută într-o altfel de lume, una în care adevărurile nu erau niciodată spuse cu voce tare iar secretele de familie trebuiau păstrate cu prețul vieții. Și, din păcate, tocmai pentru ca secretele să fie apărate, sora ei mai mică, Laura, cea pentru care Iris și-a asumat o căsătorie nefericită, a plătit acest preț suprem. Totul în van.
Ţi-a intrat în cap că pînă acum ai scris somnambulic, cu ochii larg închişi. N-a fost rău. Dar brusc, vrei să înveţi să mergi cu ochii bine deschişi. Şi vrei să înveţi să mergi pe bicicletă. Şi înveţi. Dar te temi că ţi-ai pierdut inconştienţa cu care te aruncai într-o carte. Şi de aici ezitarea. Lungul drum al ezitării către exactitate. Un an, doi, trei... În care speri să achiziţionezi inocenţă. Ezitarea. Exactitatea. În acelaşi timp. Inocenţa. Ştiinţa. Rigoarea maximă. Cum ar fi posibil?...
Nu e tocmai limpede cine construiește prejudecățile referitoare la genul nostru. Cu alte cuvinte, dacă ele au apărut ca un soi de produs folcloric, în spatele căruia trebuie văzută o masă anonimă de cititori, sau, dimpotrivă, sunt rezultatul limitărilor, comodității și chiar al ignoranței criticilor literari, toate acestea, spre a nu fi recunoscute public, secretând un justificat – pentru ei – complex de aroganță culturală. Fapt e că, indiferent de posibila lor origine, prejudecățile intră și în canonul critic, de unde impun judecăți aproximative, unele din start eronate, dar făcute să circule o vreme ca și cum ar fi îmbrățișat temeinic statutul definitivului.
La început de an, Curtea Veche Publishing face topul celor mai vândute cărți ale anului 2012 și dezvăluie câteva dintre titlurile pe care le pregăteşte în perioada următoare. În topul celor mai vândute cărți din 2012 se află volumul Sănătatea are gust semnat de medicul nutriţionist Mihaela Bilic. Pe locul doi se află o carte de bucate - Jamie, ministrul hranei sănătoase de Jamie Oliver, autorul cel mai bine vândut în Marea Britanie în perioada sărbătorilor. Pe locul trei în ordinea preferinţelor cititorilor se află Maşinile Regelui de ASR Principele Radu al României, o carte-album lansată în 2012 în colecţia Casa Regală.
Unul dintre cele mai importante evenimente ale târgului de carte Gaudeamus 2012 a fost lansarea albumului de fotografie Coreea de Nord, un lagăr cât o țară, semnat de jurnalistul TV Adelin Petrișor. Un album cu imagini aproape ireale dintr-o țară ferecată cu mii de interdicții și pedepse. Imagini cu Phenianul, un oraș care pare curat, calm, dar care de fapt este un decor menit să atragă ochii musafirilor străini. Copii și adulți cu fețe prietenoase, dar care ascund povești în care frica joacă un rol principal. Magazine aproape goale, cu rafturi triste. O paradă monumentală, care să arate lumii o țară puternică, o națiune veselă și fericită și un conducător legendar. Un teatru absurd pus de către Adelin Petrișor într-un album de fotografie.
În 1972, Academy of Motion Picture Arts and Sciences a anunţat că îi va oferi lui Edward G. Robinson Premiul Oscarul pentru întreaga sa contribuţie la lumea filmului: „Pentru cel care a atins măreţia ca interpret, patron al artelor şi ca cetăţean devotat... pe scurt, un om al Renaşterii. De la prietenii din industria pe care el a iubit-o.
Multe, foarte multe se întâmplă odată cu trecerea timpului. Uneori, multe se întâmplă din cauza trecerii lui și a istoriei pe care trebuie s-o suporte. Acesta este și cazul desfășurării de situații din cartea Tristețea samuraiului de Victor de Arbol, volum care se vrea legătura peste timp între niște povești care au avut loc la zeci de ani distanță. Toate se întrepătrund cu mister și tensiune într-un thriller psihologic despre spionaj, trădare, senzualitate și foloasele ei, despre secretele și uraganele care se petrec într-o familie. În orice familie, dar mai cu seamă în aceasta, care își rezolvă problemele prin luptă pentru putere și minciuni.
Republica de cuvinte a scriitorului Matei Vişniec e cucerită şi în ultima sa carte Cabaretul cuvintelor. Exerciţii de muzicalitate pură pentru actorii debutanţi, prin jongleriile cu sensurile cuvintelor, prin punerea lor la încercare în contexte diverse şi printr-o reactualizare a expresiilor uzuale din limbă.
Deborah Harkness este o binecunoscută cercetătoare în domeniul istoriei ştiinţei, ca şi una dintre puţinele femei-oenolog din Statele Unite. Lucrările ei despre ştiinţa medievală, despre alchimie, Cabala sau revoluţia ştiinţifică a epocii elisabetane sunt cercetări pozitive, de un netăgăduit nivel informativ, nelăsând să se vadă vreo înclinaţie către ficţiune. Cartea pierdută a vrăjitoarelor, apărută în limba engleză în anul 2011, a reprezentat, aşadar, un debut şi o mare surpriză. Autoarea a explicat într-un interviu că a fost stimulată să o scrie de mulţimea de romane cu vampiri şi vrăjitoare pe care le-a văzut pe rafturile unei librării de aeroport: acesta a fost momentul în care a conştientizat că toate cunoştinţele ei de istorie a ştiinţei pre-moderne ar putea fi utilizate (şi) în scrierea unei cărţi de ficţiune.
Cînd a apărut Greața lui Sartre, Camus i-a reproșat că nu reușește să atingă tragicul pentru că uită de frumusețea vieții. Știm instinctiv că avea dreptate, iar faptul că Greața e o carte prea puțin citită o confirmă - ceea ce face viața și implicit arta tragică nu e numai entropia - și în cazul artei, descrierea acesteia - ci e felul inflexibil în care entropia ne mătură speranțele.
Camera, de Emma Donoghue te impresionează încă de la prima răsfoire și de la opiniile de pe copertă. Nu are cum să nu te fascineze o poveste cu o tânără răpită, sechestrată și ținută într-o cameră timp de 7 ani, iar ultimii cinci dintre aceștia împreună cu băiatul ei, căruia i-a dat naștere în captivitate.