Vineri, 7 martie, la ora 19.00, la librăria Bastilia din Bucureşti, Lavinia Branişte va susţine o lectură publică din volumul Escapada, publicat de curînd în colecţia Ego. Proză a Editurii Polirom, şi în format electronic. Invitaţi: Dan Sociu, Bogdan Alexandru-Stănescu.
Mă bucur că am mai descoperit, grație prietenei mele AnaMaria, încă un condei viu, care promite să nu lase literatura noastră să băltească. Admir stilul frust al lui Chiva și fraza clară, care ți se înfige în minte și acolo rămâne. Aștept următorul roman și îmi doresc să îmi placă la fel de mult ca acest volum de povestiri. Despre care iată, vă vorbește însuși autorul!
Azi s-a vândut al treilea exemplar din romanul meu. Sau al patrulea, nu mai ţin minte, că e lansat deja de mai mult de jumătate de an. Sunt fericit. Am deschis chiar şi o sampanie în cinstea evenimentului. Pare că sunt un geniu. Sunt atât de puţini oameni care mă înţeleg.
2013 a fost un an bun pentru mine. Mai întîi, am publicat Ce-a vrut să spună autorul (Polirom) în care am adunat 27 din cele mai bune interviuri pe care le-am realizat în ultimul deceniu (pentru revistele 22, Orizont, Dilema veche şi Dilemateca) cu scriitori români din toate generaţiile* (Livius Ciocârlie fiind seniorul, iar Radu Vancu, juniorul). Dar nu le-am publicat ca atare, căci nu am vrut să fie o colecţie convenţională şi datată de convorbiri.
„Una dintre cărţile de memorialistică cele mai remarcabile şi mai frumoase din epoca modernă, astfel cataloga Caroline Moorehead, biograf celebru şi jurnalist, Portretul unei familii turceşti. O poveste din Istanbului de altădată de Irfan Orga.
Nu mai am timp să scriu. Nici măcar nu sunt sigură că mai ştiu să scriu. Într-o zi mi-am dezinstalat Word-ul din computer, nu ştiu de ce, pur şi simplu a fost o zi din aia. Şi nu l-am mai instalat. Aşa că nu mai scriu la calculator. De asta, de la o vreme, văd că am început să mă întorc la hârtie. Scriu cu pixul, dar nu mai mult de trei-patru propoziţii. Văd ceva pe stradă şi îmi notez într-un carneţel, ca să nu uit. În rest, totul e harababură, obligaţie, scandal, nimic frumos, nimic prietenos sau cald.
Poezia nu se scrie în vacanțe, ci atunci când ești la volan, sau când speli vasele, sau când auzi un copil explicându-ți cum ar apuca oamenii mâncarea dacă ar avea aripi. Sau când reușești să dai la o parte sutele de aluviuni care te acoperă zilnic și, pentru câteva secunde, poți atinge lumina. Sau când o amintire grea ca plumbul te oprește deodată în loc. Poezia e cu ochii deschiși, deși ochii ce se îndreaptă spre ea par mai curând închiși. Treaba oamenilor, a tuturor, nu doar a poeților, e s-o vadă.
Nu ştiu cum face, dar este a nu ştiu câta oară când Haruki Murakami ia un subiect ultrafolosit în literatură pentru a-l transforma într-o lectură la graniţa dintre cotidian şi halucinant. Noul titlu păstrează misterul din romanul În căutarea oii fantastice şi călătoria spre sine a studentului însingurat şi plin de obsesii muzicale, amintindu-ţi de Pădurea norvegiană.
Îi văd dimineața, aplecîndu-mă puțin pe fereastra apartamentului nostru de la etajul doi, cum vin ca într-un pelerinaj. Sînt mai ales oameni de vîrsta a treia, dar nu numai. Se apropie de perete, privesc, citesc, pleacă. Iar pe fețele lor se poate citi, ascunsă, un fel de bucurie. Cîtă vreme ești acolo și citești, e bine, ai scăpat.
Marţi, 3 decembrie, la ora 18.00, la Café Cărtureşti Verona (librăria Cărtureşti, subsol), va avea loc un eveniment cu totul inedit, cu prilejul vizitei în România a celei mai importante scriitoare israeliene a momentului, Zeruya Shalev.
Polirom şi Cartea Românească vor participa la cea de-a XX-a ediţie a Tîrgului Internaţional de Carte Gaudeamus (20-24 noiembrie 2013) cu peste 1000 de titluri, toate aflate la reducere (20%), cu oferte speciale (cărţi la 10 lei), dar şi cu pachete promoţionale accesibile publicului larg (30-40% reducere). 39 de noi titluri vor fi lansate la această ediţie Gaudeamus (35 de evenimente), la standul editurilor, dar şi la Standul Dacia sau Bursa de contacte, din cadrul Complexului Romexpo Bucureşti.
Varujan Vosganian revine în Jocul celor o sută de frunze asupra realismului magic cu care este presărat romanul Cartea şoaptelor, unul dintre cele mai bune romane apărute în literatura română de după 1989.