BookMag. Oameni mari despre cărți bune
Despre Konrad Lorenz sunt sigură că au auzit mulți oameni. Sper chiar că unii profesori de psihologie sau de biologie le-au vorbit copiilor la școală de etologie și de celebrele gâște ale lui Lorenz. Chiar pe coperta acestei cărți, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, este figura lui Lorenz între trei gâște.
Cel mai important eveniment al zilei de vineri a fost conferinţa Căutătorilor de Poveşti, un proiect Biblionet & Ministerul Culturii despre poveştile pe care le spun bibliotecile din ziua de azi. Irina Păcurariu, Cătălin Ştefănescu, Vlad Petreanu şi Radu Paraschivescu au fost cei patru călători care au bătut ţara şi au adus la lumină poveşti extraordinare despre bibliotecari şi biblioteci din diferite zone ale ţării.
A doua zi a târgului Gaudeamus a dat startul evenimentelor destinate publicului profesional! Sună preţios, dar au fost evenimente chiar interesante, păcat că audienţa a fost cam timidă.
Storytellers of Sweden este o transmisie online pentru cititorii de literatură suedeză din întreaga lume. De la Tokio până în Mexico City, cititorii pot urmări prezentările scriitorilor suedezi de succes și le pot pune întrebări pe Twitter, la #storytellers. Evenimentul include și o prezentare a vieții și operei celebrului autor August Strindberg, precum și multe prezentări ale urmașilor săi literari, scriitorii care alcătuiesc noul val suedez, cei ale căror romane au concentrat atenția agenților literari și a editurilor din întreaga lume către genurile crime, noir, thriller „made in Sweden.
Totul a început în 2009, când Fundația Bill & Melinda Gates a adus în România programul Biblionet. Program care până în februarie 2012 a instruit 2175 de biblliotecari și a echipat peste 1500 de biblioteci publice din întreaga țară cu 6460 de calculatoare. Dincolo de cifre, programul Biblionet redă bibliotecilor publice locul vital în inima comunităților.
Prima zi de Gaudeamus înseamnă, la fiecare ediție, reîntâlnirea dintre editurile și oamenii care vin să-și vândă cărțile și cititorii pasionați, care așteaptă astfel de evenimente cu sufletul la gură (știu, nu mai sunt atât de mulți, dar cum speranța moare ultima...). Anul acesta parcă sunt mai multe edituri mici care au avut curajul să parieze pe întâlnirea față în față cu cititorii și pe promovarea directă a producțiilor lor editoriale. Veți găsi un târg care pare mai ofertant, mai bogat, dar asta doar pentru că la parter, în centru, standurile sunt puțin altfel poziționate și amenajate, iar inelele sunt mai ocupate.
În perioada 23 noiembrie-10 decembrie 2012, Cătălin Dorian Florescu, unul dintre cei mai apreciaţi şi mai îndrăgiţi autori de expresie germană, se va afla în România pentru promovarea celui mai recent roman al său, Jacob se hotărăşte să iubească, apărut în colecţia Fiction Ltd. a Editurii Polirom – şi în ediţie digitală. Autorul va susţine lecturi publice din noua sa carte în Bucureşti, Timişoara, Cluj, Oradea şi Iaşi.
După cum știți la Gaudeamus 2012 ar trebui să aibă loc nu mai puțin de 650 de evenimente. Cum să le alegi pe cele mai interesante și cum să poți asista la cât mai multe? Ca să vă ușurez alegerea, o să fac o trecere în revistă a celor mai notabile apariții editoriale, astfel încât, chiar dacă nu ajungeți la lansare, să știți unde găsiți cartea sau cărțile care vă interesează. Încep cu editurile mari, care și de data aceasta s-au pregătit temeinic pentru întâlnirea cu cititorii.
În exegezele sale rezervate istoriei anticipației, Ion Hobana a fost întotdeauna preocupat de cronologia motivelor importante pentru domeniu, bucurându-se să găsească vreun text prin care acestea puteau fi „împinse în urmă cu ani sau decenii. În volume precum Science fiction, autori, cărți, idei (Editura Eminescu, 1983) și Literatura de anticipație, autori, cărți, idei (același proiect, aceeași editură, 1986, cu o schimbare de titlu semnificativă pentru felul cum ne trata cenzura epocii domeniul, în funcție de turnúri ideologice apărute peste noapte), autorul abordează, între alte subiecte, analiza detaliată a aspectelor morfologice sub care pot fi întâlniți, de-a lungul timpului, extratereștrii care ne populează ficțiunile. Studiul se numește Îngeri sau monștri? și fixează în acest raport antitetic atitudinile extreme din relația permisă de problema respectivă.
101 cărţi româneşti de citit într-o viaţă este istoria literaturii române a la Istodor. Ce se mai poate citi astăzi din literatura română de la origini până în prezent? „Lista Istodor conține 101 titluri, comentate scurt și cuprinzător, „amestecând arome, cărți și tării, și recomandate prin câte o „declarație de dragoste luată de la oameni dintre cei mai diferiți, de la taximetriști la filosofi. O adevărată aventură. Cinci-șase ani de citit sistematic, însemnând peste o mie de volume, cele mai multe parcurse cap-coadă, altele doar răsfoite. Un instrument util: cărți alese, așezate în ordinea cronologică a apariției lor și prezentate succint. O carte ce nu se poate încheia nicicând, ea cuprinzând și un top, alcătuit de câte un specialist, al celor mai bune lucrări din domenii umaniste (istorie, sociologie, științe politice, filosofie-logică, filosofie, religie-teologie). O carte pe care o citești și o recitești de câte ori vrei să-ți amintești fie de anii de școală, fie de lecturile care te-au marcat.
Cu un concept unic în peisajul târgurilor de profil din lume – definit de alianța între carte și radio – Târgul GAUDEAMUS se anunță a fi şi în acest an un adevărat festival cosmopolit al cărții!
Înainte de a mânca, trebuie să te gândești. Înainte de a bea, trebuie să cântărești. Înainte de alerga, trebuie să fii pregătit. Înainte de a te hrăni, trebuie să știi cum. Mihaela Bilic, autoarea cărții Sănătatea are gust a experimentat și studiat, înainte de a scrie. Noi avem acum în fața ochilor efortul unei cercetări de ani, dar cu aplicabilitate cât se poate de rapidă.