Actor liber profesionist şi preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând astfel bazele primei scene independente de teatru din România şi singurul în producţiile căruia joacă cu regularitate, Marcel Iureş, una dintre vocile campaniei Români pentru o lume, este de părere că românii îşi iubesc ţara „din gură. Şi asta se întâmplă până la nivel de Stat. Un interviu despre patriotismul românesc, problemele societăţii în care trăim, dar şi despre pasiunea vieţii sale.
Volumul Sfârșitul. Rezistenţa sfidătoare şi înfrângerea Germaniei lui Hitler, 1944–1945, de Ian Kershaw, lansat ieri de către editura Corint, va stârni cu siguranță numeroase polemici în rândurile celor pasionați de istorie și de studii de război. Considerat specialistul de necontestat în istoria Germaniei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Ian Kershaw descrie în Sfârșitul ultimele luni de agonie ale celui de-al Treilea Reich, frica şi fanatismul care au împins o naţiune în prăpastie.
Actualizat cu informații la zi despre cei 14 invitați de limbă germană pe care îi vom întîlni anul acesta în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest, blogul „Trei țări, aceeași limbă este realizat în limbile română și germană și găzduit de Goethe Institut.
Lucarna a fost primul roman scris de Saramago. Nu a ieşit din tipar decât după şaizeci de ani de la trimiterea paginilor către o editură. Laureatul Premiului Nobel (1998) a lăsat manuscrisul, la care lucra în timpul nopţii, după-ncheierea programului de lucru impus de o slujbă măruntă, dar nu a primit niciun răspuns legat de posibilitatea editării. Ignorarea copilului său literar a lăsat în urmă o mare durere, peste care nu a mai trecut niciodată, în ciuda succesului din anii următori.
Ada Condeescu, Marcel Iureş, Dragoş Mihalcea, Alexandra Nechita, Călin Peter Netzer, Dorotheea Petre, Alex Rotaru, Alexandru Tomescu, Nicolae Voiculeţ şi A.G. Weinberger sunt personalităţile contemporane care susţin campania „Români pentru o lume. Sunt românii care au ales să exceleze în ceea ce fac. Români care au vrut să se definească nu prin ceea ce au, ci prin ceea ce sunt. Au devenit astfel cetăţeni ai lumii, reaşezând România pe harta culturală a acesteia. Odată cu ei am trecut în cea de a doua etapă a campaniei, etapă ce pune accentul pe personalităţile marcante ale culturii contemporane, care au uimit mapamondul prin talentul lor, izvorât din seva spiritului românesc, şi care prezintă românilor adevărate exemple de urmat, trezind speranța, motivând și inspirând generațiile viitoare în a-și urma visul!
Înainte de toate, trebuie să fiţi atente la amănuntul următor: autoarea cărţii De-aş avea un soţ cât o muscă este turcoaică. Aşa că percepţia ei în legătură cu bărbaţii s-ar putea să fie puţin diferită de percepţia noastră, care ne dăm europence sută la sută.
Eroul din Cel mai mare Gulliver, de Gellu Naum, e un puşti ca tine, care ar vrea să crească. Dar cine n-ar dori „să aibă pasul mare, ca să umble mai puţin? Şi cine n-ar vrea să fie „înalt cât o casă cu nouă etaje?. Întrucât rostul poveştilor e acela de a deschide o fereastră către ieşirea din comun, în povestea pe care o vei citi se petrece un miracol măsurabil: eroului i se împlineşte dorinţa ca prin farmec, şi creşte, şi tot creşte până când nimeni nu-i mai ajunge la nas, oricâte prăjini ar folosi şi indiferent ce dimensiuni ar avea ele.
Marcel Iureş este una dintre vocile campaniei „Români pentru o lume, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache. Iar prin vocea sa trezeşte speranța, motivează și inspiră generațiile viitoare în a-și urma visul! De-a lungul anilor, Iureş (după numele de fată al bunicii sale, Ana Iureş) şi-a consolidat prestigiul la nivel naţional şi internaţional, trecându-şi în filmografie numeroase proiecte ce implică nume de actori celebri de la Hollywood.
Atunci când i-a acordat Premiul Nobel pentru Literatură în 2008, Academia Suedeză a motivat distincţia prin suprinderea, atât de condensat, a lumii lui Clézio: „este un autor al noilor frontiere, al aventurilor poetice şi al extazului senzual, un explorator al umanităţii dinăuntrul şi din afara civilizaţiei dominante.
O să încep cu o mărturisire: când au început să apară la noi cărțile lui Pascal Bruckner, le-am citit pe toate. Îmi plăcea scriitura, îmi plăcea curgerea ideilor în volumele de nonficțiune și modul în care construia personaje pe care le ducea către finaluri cvasi-absurde în cele de ficțiune. Apoi l-am văzut la TV și nu mi-a mai plăcut la fel de tare. Nu mai țin minte de ce, dar știu că apoi i-am ocolit o vreme cărțile.
Am descoperit de curând cu bucurie site-ul unei celebrități preocupate nu doar de glam & glitter, ci și de lucruri serioase și profunde care ne definesc ca oameni. Recunosc ca am fost surprinsă, pentru că imaginea mea despre Virgil Ianțu era cea a unui om preocupat foarte mult de imaginea sa publică și un pic rigid. Însă Ianțu știe să aprecieze o lectură bună, un film bun, e pasionat de o mulțime de lucruri interesante și cred că e o enciclopedie ambulantă în materie de turism și locuri vizitate.
Romanul Tihna m-a captivat încă de la primele pagini, fiind o fană a romanului psihologic, dar m-a şi determinat să le dau dreptate criticilor experimentaţi, ce l-au considerat greu de analizat. Având un conţinut fragmentat, în care firul vizibil al naraţiunii este abandonat în favoarea introspecţiei şi a monologului, Tihna devine o lectură ermetică, alunecoasă când vrei să-i vorbeşti altcuiva despre valoarea ei. Nu cere povestitori, ci numai colecţionari de stări emoţionale amestecate, de impresii ciudate. Profilul cititorului: răbdător, curios, interesat de culorile umane şi de scenele derulate lent, nelipsite, însă, de acele detalii-surpriză care schimbă mereu imaginea personajelor-cheie.